Generatia bebelusilor perfecti.

16 ianuarie 2017 | 105 Comentarii

IMG_6106

Ieri pe la pranz, dupa ce A a dormit si a papat fructele, am hotarat sa dau o tura de Herastrau cu mami si piticul si o buna prietena, Laura, tanara mamica si ea.

Asadar cu bagajelul pregatit: scutece, servetele umede, paturica mica, paturica mare, servetele uscate, suzeta, Ratusca Oac, pisicuta Miaunica, am iesit pe usa hotarati. Dupa cateva ture de parc pe aleile curatate de zapada, am zis sa intram intr-un restaurant sa mancam si noi ceva.
Va rugam mult, daca se poate sa fie in zona cu canapelute ca ne e mai usor cu astia mici si am prefera undeva mai departe de usa.
Zis si facut.
In fata mesei noastre, o alta mamica de fetita de 8 luni.
-Ce draguta e! Cat are pitica?  Am zis eu.
-8 luni.
-Sa va traiasca!
-Multumesc la fel!
-Ai vostri?
-Noi avem 7 luni si o saptaman si 7 luni.
-Oh, ce frumos!
-Alaptati? O intreaba prietena mea pe cealalta mamica.
-Da, da, alaptez.
-Mananca?  Zic eu.
-Eh, mananca dar nu cine stie ce, ii plac fructele si devoreaza carnea. Cereale inca nu i-am bagat.
-Ce greutate are?
-8 kg. Cam putin ,dar nu e bai. Zise din capatul mesei, tatal grijuliu.
-Ai vostri?
-Atat si atat.
-A, pai e super! Si dorm? Intreba ea cu o usoara teama.
-Eh, nu prea.
-Cate treziri pe noapte? Cu speranta in glas.
-Depinde, 3,4,5…
Ca sa fim cinstite pana la capat, suntem chiaune de somn!
Moment in care din nou interveni extaziat sotul doamnei:
-In sfarsit niste oameni normali, cu probleme firesti si normale.
Efectiv a ajuns sa ne fie rusine sa spunem ca Mariuca se trezeste des noaptea, ca nu mananca cine stie ce, ca se cam constipa, ca a facut febra, pentru ca absolut toate mamicile cu care vorbim au bebelusi perfecti.
Fara muci, dorm de rup, numara, danseaza, mananca cat trei la un loc, au greutatea perfecta, nu se constipa, nu plang, nu se murdaresc… ce sa mai, o generatie de bebelusi perfecti in jurul nostru.

Incheie cu patos tatal Mariucai.
-Exaaact! Asa este! Incepuseram sa ne simtim noi prost, ne-am gandit ca poate gresim cu ceva, ca nu am citit suficient, ca am aplicat alta metoda decat cea care trebuia, ca nu ne-am ascultat instinctul sau ca l-am ascultat…

Multumite toate trei de dezvaluirile facute, am hotarat ca e momentul sa ne hranim copchiii. Asadar am plecat intr-un loc retras perfect pentru alaptat.

Incercati numai sa va imaginati trei gagici simpatice ,spunem noi, tinerele, alaptand in tandem in camera numita Regina Elisabeta. :)))

Sigur ca discutiile au continuat, dar nu pot sa le reproduc intrucat pot parea extrem de intime scoase din context, chiar daca noi mamicile intre noi putem atinge subiecte precum primul act sexual dupa nastere, menstra, hemoroizi, etc, cu foarte mare lejeritate.

Nu zic ca despre asta am vorbit, dar totusi Doamne fereste sa fii prin preajma daca esti si tu un om normal ce nu a trecut printr-o nastere. 🙂

Bref. Toata lumea a fost multumita. Noi ca ne faceam datoria, puii ca infulecau, sotul ca in sfarsit mananca si el linistit, mami ca poate sa ii scrie un mesaj pe whatsapp surorii ei.

Revenind…caci am darul asta sa ma pierd in detalii 🙂

Vin si va intreb pe voi, chiar vorbim de o generatie de bebelusi perfecti si doar cativa fac exceptie sau pur si simplu unele mamici au capacitatea de a romanta( ca sa nu zic altfel) totul foarte mult?
Si de ce ar face asta?
E posibil sa uite??
Putem vorbi despre imagine sociala chiar si intr-un subiect ca acesta?
Competitie?
Ce sa fie?
Ca sa nu mai spun ca o comunicare sincera, onesta, poate fi de mare ajutor. Poate oferi oferi solutii, speranta, unor mame care au nevoie, intr-un anumit moment, de asta.
Nici ca mine nu zic ca e bine.
Pai primul lucru pe care il spun despre Alexandru atunci cand sunt intrebata , este  „e bine, multumesc, dar nu prea doarme” sau „e vesel, energic, dar daca ar manca si el briccoli mai cu pofta ce bine ar fi” sau „e o minune de copil, dar a avut ceva mucisori perioada asta si am cam imbacsit camera cu ceapa”.
Asadar, duminica aceasta a adus laolalta trei dintre mamicile de bebelusi minunati, adorabili, NORMALI.
In incheiere, as vrea sa iti spun, iubirea mea, ca mami te adooora chiar si asa mucios, simandicos, cacacios, si cum oi mai vrea tu sa fii in viata asta! Iti adora ochisorii, gurita, bubita, iritatia, nasucul, sufletul, inima, ganguritul, frasuiala, mirosul.
Mami nu te vrea perfect, sa stii. Mami te vrea fericit. Iar fericirea nu da doi bani pe perfectiune.

Comentarii

  1. Florina , 16 ianuarie 2017 at 10:18 PM

    Gărgăriță, 6 luni, 4-5 treziri/noapte, păpica nu prea, adorăm bănănuța, urâm supica. Țipăm, tragem de tot ceea ce vedem, vrem să gustăm tooot, mami nu prea ne lasă, dar noi ne incăpățânăm :))…indiferent de giumbuşlucuri şi „imperfecțiuni”, bebe îmi ocupă toaaaată inima şi sunt tare mândră!

  1. admin (author) , 16 ianuarie 2017 at 10:49 PM

    Pup tare gargarita! ?

  1. Ioana Tatrache , 16 ianuarie 2017 at 10:20 PM

    Bravo Adela! Citesc cu drag toate postările, mai ales cele legate de bebelușul A. Mă emoționez de fiecare dată când citesc! Abia așteptăm să avem si noi un bebe si sunt sigură ca in viitor o sa imi fie de mare folos aceste postări! Te pup cu drag si pe tine si pe micutul A. Sănătate si numai bine! 🙂

  1. Maria Uiuiu , 16 ianuarie 2017 at 10:20 PM

    Ma aliniez in randul mamicilor cu copii normali. Am o fetita de aproape 9 luni care e alaptata, mananca ce si cand vrea, doarme cand, cat si cum vrea, face caca de cate ori vrea si a racit de 2 ori pana acum(usor, nu tare). Si eu lucrez de cand avea 6 saptamani si intru in contact cu multa lume. Deja mi-e frica sa mai intreb alte mamici de pruncii lor sa nu mai aud cat dorm si ce disciplina e in casele lor. Eu ador debandada mea si nu zic in veci ca am o fetita nazdravana. Zic ca e un copil normal si multumesc Domnului ca e sanatos. Restul e can-can. Spor in toate!

  1. admin (author) , 16 ianuarie 2017 at 10:49 PM

    Daa, mai e si povestea asta cu disciplina… Pfff, restanta si aici 🙂

  1. Oana , 16 ianuarie 2017 at 10:20 PM

    <3 Am și eu 3 nepoței, departe de perfecțiune. Dar fericiți și iubiți!

  1. admin (author) , 16 ianuarie 2017 at 10:50 PM

    Asta este important!

  1. Andra , 16 ianuarie 2017 at 10:23 PM

    Zici ca esti un caz rar daca nasti, in ziua de azi aproape toate femeile nasc si nu unul ci doi , trei sau chiar mai sus de acest numar . Daca tot ai un blog incearca sa nu ne dai chiar toate detalile legate de mucusul copilului tau, de hemoroizi tai , de caca copilului etc. Mi se pare putin exagerat, un sfat de la o cititoare, nu e neaparat sa-l iei in considerare. O zi frumoasa

  1. admin (author) , 16 ianuarie 2017 at 10:48 PM

    Inteleg ca nu ai copii 🙂
    Eu cred ca cel mai simplu e fie sa citesti doar articolele ce nu au legatura cu cele mai sus mentionate de tine, fie sa te indrepti catre bloguri din sfera ta de interes. In acest moment, pentru mine, sunt putine lucrurile ce imi trezesc un mai mare interes ca mucusul copilului meu, spre exemplu.

  1. Georgiana Camelia , 16 ianuarie 2017 at 10:25 PM

    Ah, ce frumos este ultimul rand ♥. Uneori ma apuca sa spun ca vreau si eu un bebe cand vad cata fericire poate emana un sufletel, totusi ma trezesc la realitate si imi dau seama ca mai am de asteptat cativa ani, nu multi :)).Sa va dea Dumnezeu numai momente fericite, pline de zambete alaturi de bebe A, care in curand nu o sa mai fie bebe, ci baietel in toata regula ♥

  1. Laura , 16 ianuarie 2017 at 10:25 PM

    Ce frumos a sunat ultima afirmatie: Fericirea nu da doi bani pe perfectiune!!! Atat de adevarat Adela. Esti o draguta! Sa-ti traiasca bebe fericit si sa va buurati impreuna de el mult timp de acum inainte.

  1. admin (author) , 16 ianuarie 2017 at 10:51 PM

    Multumesc frumos! Te pup! 🙂

  1. Sabina Frijan , 16 ianuarie 2017 at 10:28 PM

    Fiecare copil e diferit , nici unul nu e perfect .Eu am un baietel nascut pe 14 Iunie 2015 ( deci are 1 an si 7 luni ) si pot afirma cu tărie ca nu exista p regula comuna sigura sa fie aplicată pentru toti copiii . Tudor a fost de mic destul de solicitant , activ , adoarme si acum doar in brațe plimbat si cântat , in continuare e alăptat si se trezeste la 2 -3 ore , uneori 4 ore noaptea , biberon nu , suzeta nu 🙂 dar e un copil tare simpatic , curios , sotios si frumos 🙂 nu Mai conteaza oboseala . Sunt convinsă ca te descurci de minune si ai de ce sa fii mândra cu Alexandru !

  1. Georgiana V. , 16 ianuarie 2017 at 10:31 PM

    Bună Adela,

    Din punctul meu de vedere, nu există perfecțiune, și cu atât mai puțin în ceea ce privește viața de tânără mămică. Am o fetiță care în curând fac împlini 1 an și am trecut prin toate stările posibile de când s-a născut: (i) teama din primele zile când am ajuns cu ea acasă și nu știam dacă fac bine (la această teamă au contribuit și toate „sfaturile” pe care nu le-am cerut dar mi-au fost dat, în marea lor majoritate contradictorii; așa că am decis să mă bazez pe două lucruri: pediatru și instinctul meu de mamă, iar dacă astea vor da greș, cer și alte păreri), (ii) suferință în serile când plângea necontrolat fie la mine în brațe fie la soț din cauza colicilor (este o adevărată discuție despre existență acestor colici), se înroșea și se chircea de ziceai că o taie cineva în bucăți, (iii) frustrare în lunile când dormea doar 30 minute la fiecare oră și jumătate și (iv) îngrijorare+frustrare când am început diversificarea și al meu copil nu mânca așa cum toată lumea îmi zicea; a avut perioade (și încă are, azi intrăm în a treia săptămână de „grevă”) când nu a mâncat decât 1 linguriță din mâncarea pregătită, 1 linguriță… sau poate niciuna, că și pe aia o dădea afară după ce o ținea în gură vreo 10 minute.
    Nu știu dacă avem tendința să uităm, îți spun peste 10-15 ani, mie toate îmi sunt foarte proaspete în memorie. Iar ea, bebelina mea, este perfectă, dar viața mea alături de ea este plină de trăiri pe care înainte nu le-am experimentat atât de des și de intens. Citeam și la Dana pe blog că nici Vlad al ei nu se omoară cu mâncatul; etapa diversificării, care pe mine m-a epuizat și încă mi-e greu să accept zilele în care refuză să mănânce altceva decât sân (încă o alăptez, intenționez să o fac până spre 2 ani) dar am ajuns să le tolerez și să nu mă mai supăr. Atâta timp cât este sănătoasă și dezvoltarea ei nu este afectată, presupun că ea știe mai bine decât mine de ceea ce are nevoie. Copiii nu se cresc după cărți pentru că nu sunt roboți, sunt ființe cu trăiri și sentimente deși faptul că nu se pot exprima ne fac, pe unii dintre noi, să credem că noi știm mai bine decât ei. NU, nu știm mai bine, iar dovada este că nu-i putem obliga să facă ce vrem noi ci mereu fac ceea ce simt și vor.
    Hai că am scris mai mult decât îmi promisesem… stai liniștită, Alex este perfect așa cum este; vă are pe voi și dragostea voastră și astea este cel mai important în această perioadă a vieții lor.
    Cu drag, Georgiana

  1. admin (author) , 16 ianuarie 2017 at 10:55 PM

    Ai scris mult si frumos si mi-a facut placere sa citesc. Nici eu nu cred ca se cresc dupa carti si sunt absolut convinsa ca relaxarea facea enorm.Atata timp cat nu apar probleme de sanatate, Doamne fereste,restul sunt glumite de care ne vom aminti cu drag. Te imbratisez si te mai astept aici! ?

  1. Gabriela , 16 ianuarie 2017 at 10:33 PM

    Buna Adela!
    In primul rand cred ca copiii sunt perfeti pentru ca exista.
    In alta ordine de idei, mai sunt si copiii care pur si simplu traiesc fara situatiile mai sus mentionate si le/ii inteleg pe mamele/tatii care orice ar face puiul lor e in regula si vor sa normalizeze „problemele” create de alti parinti cand e doar firesc sa creasca un copil cu de toate. Si nu in ultimul rand cred ca e nevoie sa intelegem faptul ca copiii sunt niste fiinte egale cu orice alt om, mai ales cu parintii lui, si ca chiar asa de mici e ideal sa fie indrumat cu empatie si caldura – pana la varsta de 7 ani cand se va schimba indrumarea pe partea rationala si cognitiva- spre a intelege ca si mami si tati si bunicii si toti cei din jur au nevoie de atentie , iubire si respect.
    Asa vom evolua spre o lume perfecta! de la gandul dinainte de concepere, dinainte de „hai sa facem un bebe” si pana cand acel bebe va procrea la randul lui e nevoie de perfectiune si de atentie la fiecare detaliu , privire, emotie, gand!
    O noapte buna si linistita iti doresc alaturi de copilul vostru!

  1. admin (author) , 16 ianuarie 2017 at 10:44 PM

    Eu sper ca tu ai inteles tenta ironica a articolului. Sunt de acord ca e nevoie de perfectiune si atentie la fiecare detaliu, privire, emotie , gand. Eu nu ma refeream la relatia dintre bebe si mama lui, ci la relatia dintre mame. Abia acolo lucrurile incep sa fie „neserioase” si copilaroase.

  1. Norana , 16 ianuarie 2017 at 10:34 PM

    Buna Adela!!!
    Exact la asta ma gandeam si eu, toti copiii sunt asa cum tre’ sa fie, mai putin al meu :)) dar se pare ca mai sunt exemplare!!
    Damian, 2 luni: 1-2 treziri pe noapte (cea mai fericita din lume, inteleg ca sunt), alaptat exclusiv dupa ce ne-am luptat cu o dermatita horror si toti spuneau ca sigur e de la ce mananc eu. Inca ne tot apar tot felul de iritatii, semne, roseturi si atunci toata familia e panica-panica… „Ce are copilu?!”
    Oricum ar fi… Sa ne creasca sanatosi, iubiti si fericiti!
    Numai bine! :*

  1. nicoleta.stinga , 16 ianuarie 2017 at 10:35 PM

    Foarte frumos o experiență frumoasă copilul tau ramane indiferent cum este el asa cum ai povestit tu frumos rau ma topesc de emoție cand vad cum povestești despre A????❤❤❤

  1. Mihaela , 16 ianuarie 2017 at 10:36 PM

    Buna,Adela! Fetita mea de 5l3s alaptata ma suzeteaza toata noaptea. Daca incerc sa ma intorc sau indraznesc sa o demufez, incepe scandalul. Scancete si multa foiala. O iau langa mine in pat ca sa prind si eu cateva minute de somn. Patutul ei este lipit se al nostru, insa tot langa mami e mai bine desi ma trezesc dimineata intepenita. Ziua mananca si suzeteaza mai putin.Se joaca,saliveaza si roade tot ce prinde in mana. O iubesc enorm! Timp de somn o sa fie la pensie ;))))
    Va pupacim!

  1. Natalia , 16 ianuarie 2017 at 10:38 PM

    Hey…poate urmeaza un articol despre gravidutele perfecte care doar de glow au auzit!!! Prea multe femei erau uimite de anumite detalii din sarcina de care nu auzisera…pentru ca nu-i asa e cea mai perfecta perioada din viata?!?! Cat despre bebelusii perfecti Doamne feri sa indraznesti sa intrebi mamica daca alapteaza…daca ii da mancare bio etc.

  1. Andrada , 16 ianuarie 2017 at 10:38 PM

    Buna Adela,

    Din păcate ai dreptate, deși trăiesc in Germania, povestea este aceeași, parca e ceva ieșit din comun ca un copil de 5 luni sa se trezească de 2 ori pe noapte, iar cu cât copilul creste tendința e sa nu mai se trezească deloc, si faptul ca se trezește este automat asociat cu mama, care musai face ceva greșit. Eu personal ( James are 16 luni) am avut noroc primele 8 luni- am alăptat 7- s-a trezit 1 data pe noapte după 2-3 luni dupa ce si-a format un ritm.

  1. Claudia B , 16 ianuarie 2017 at 10:40 PM

    Avem si noi o minune de baiat de 1 an si 3 luni care cred ca face parte dintre copiii normali. Cu mancarea nu ne plangem, dar cu somnul… cand era alaptat( pana la 9 luni)si la 1-2 ore, iar de atunci si de 5-6 ori pe noapte pentru „apoo” ( apa). Nu mai vorbim de ambitiile lui si tipetele care rasuna toata ziua. Insa, da,fericirea nu da doi bani pe perfectiune, dar chiar si asa nu ar strica mai multe ore de somn legate.

  1. Maria , 16 ianuarie 2017 at 10:45 PM

    Al meu baiat are 5 luni si 2 sapt …alaptat esclusiv ..emotiile sint din ce in ce mai mari ca acusi incepe diversifivarea (APROPO ADELA POATE VREI SA SCRII SI UN ARTICOL DESPRE DIVERSIFICARE , CU SIGURANȚĂ O SA NE AJUTE PE MULTE DINTRE MAMICI) … cateodata bebe se mai constipa mucusori la greu …se trezeste de 3 4 chiar 5 ori pe noapte sa bea putin lapte …sunt moarta de oboseala si cu cearcăne cat roata de la caruta …dar cu toate acestea va rămâne mereu fericirea si iubirea mea ❤

  1. o mamica , 16 ianuarie 2017 at 10:50 PM

    copilul nr 1 aproape 3 ani: nu vorbeste, nu se catara, nu face puzzle, nu se joaca cu lego a.s.o . de multe ori m am intrebat oare cu ce am gresit. tot ceilalti la varsta lui par perfecti. ahhh, nu face la olita sau wc….
    copilul 2- 5 luni. treziri fara numar. adoarme in brate, de papat la san papa bine. daaar, nu sta in fund deocamdata ca alti bebelusi perfecti de pe fb

    oi fi o mama chiar atat de naspa?

  1. Ioana , 16 ianuarie 2017 at 11:06 PM

    Hei,Adela!Iti citesc blogul de ceva timp,dar nu stiu daca am lasat 2-3 comentarii. :))

    Baietelul meu,are 5 luniţe si nu este nici el un bebelus perfect,dar pentru mine e cel mai cel.Mi-a colorat viata,pur si simplu! Chiar daca are 3-4 treziri pe noapte,il prefer pe el in locul alarmei ! Si el avea mucisori (faza cu ceapa inca nu am incercat-o,tocmai din teama de a nu-si face efectul si de a ramane si cu un miros „superb” de ceapa in camera),nas infundat,febra,raceala,treziri din ora in ora cand era racit,3-4 nopti la rand..Noaptea e mai ok decat ziua,daaar..si ziua nu ar strica un pic de somnic de 2 ore in locul a 45 de minute-1 h de somn…ca si mami si tati au nevoie de o oala de ciorba,si mami are nevoie de o baie de o jumatate de ora in locul dusului de 5 minute . 🙁 Dar cu toate astea,il iubesc mai presus de propria-mi viata si sunt dispusa sa fac asta pt el ani la randul daca e nevoie!Asa ca,nu sunt bebelusii perfecti,doar mamici care incearca sa le „ascunda” prostioarele si punctele lor slabe!

  1. Oana P , 16 ianuarie 2017 at 11:06 PM

    Piticoata normala vineri 1 an …toate puseele cu greve de somn de supt salturi mentale …tot ? treziri pe noapte 5, 6, 7 ori nu stiu ca nici nu mai deschid ochii …mancare ? 3 4 lingurite si alea cu rugaminti ? …somn ??? Ziua daca prindem 1 ora este lux …dar am cel mai vesel copil cel mai normal …nu ma plang ii voi da „blenduit” pana la 18 ani daca vrea …iar de alaptat cat o sa vrea ea cred ca voi intra in depresie atunci ?…nu mi am dorit copil simandicos sa stie alfabetul si in romana si in engleza la 2 ani …vreau un copil sanatos si fericit si asa il am , Cara este o fetita normala ???

  1. Dragoi Cristina , 16 ianuarie 2017 at 11:09 PM

    Adela, bebe pe 28 ianuarie 1 anisor, un an minunat cu ea, un an implinit ca familie dar zic tuturor ca este greu sa fii parinte, se schimba tot de la viata intima, sociala, nimic nu mai e lafel dar nu in sensul rau. Asa cum postai zilele trecute, mi-e dor de o vacanta, mi-e dor de libertatea de dinainte….Natalia este minunata asa cum este ea, cu treziri noaptea cu papat cand si ce are chef, cu febra, cu mucisori.Si eu ma consider parintele unui copil normal. Stii cum se zice intre mame! Fii ZEN

  1. Adriana , 16 ianuarie 2017 at 11:12 PM

    Foarte frumos articolul! Mi-am si imaginat discutiile dintre voi ??. Aceleasi subiecte delicate si nedelicate ma prind si pe mine cu vecinele de pe scara.

  1. Nico Gheorghioiu , 16 ianuarie 2017 at 11:13 PM

    Buna, draga Adela! Doamne, cat ma regasesc in postarile tale vizavi de cresterea copilului. A mea fetita este cu 3 zile mai mica decat printul tau si parca ar fi frati gemeni in comportant. Si eu care credeam ca a mea e exceptia, iar toti ceilalti bebelusi sunt niste sfint. Nici ea nu prea doarme, este alaptata exclusiv, noaptea sta sa imi suga si sufletul din mine si de cate 3, 4 sau de cate ori ar fi pentru ca, in cele mai multe dimineti nici nu stiu de cate ori m-am trezit. Ziua doarme iepureste si doar daca stau langa ea, de papat mancarica papa, asa incetuc, cate putin. Ar sta tot in brate, iar cand se joaca musai trebuie sa aiba muzica, altfel incepe ea sa „cante”… Cand imi zicea mama ca nu e usor cu bebe nu credeam… e greu, dar este cea mai frumoasa meserie pe care o femeie o poate avea, cea de a fi mama! Sa-I multumim lui Dumnezeu pentru familia noastra si pentru minunile noastre imperfecte! Va pupam!

  1. Crys , 16 ianuarie 2017 at 11:17 PM

    Prezenta??! Am si eu un print de 8 luni. Trecem printr-o perioada suuper, mancam doar putin, jumatate pe hainute, biscuitii ii ascundem in pampers ca nu suntem egoisti, peste zi dormim maxim dar maxim 40 de min…afara fara sa oprim la semafor sau sa intram intr-un magazin dormim 2 ore asa ca sefii, am descoperit ca ne putem cocoța si ne ridicam in picioare peste tot…dezavantajul este ca atunci cand ne vedem sus ne dam drumul si mami trebuie sa fie tot timpul in spate…cu toate astea creste, sanatos si frumos…Felicitari pentru postari, le citesc cu mare drag!!??

  1. Sabrina Schitea , 16 ianuarie 2017 at 11:17 PM

    Adela am un băiețel de 2 ani jumate și pana la 1 an jumate s-a trezit din ora în ora….uneori și mai des…iar eu trebuia să-l iau în brate și să-l legan pana nu îmi mai simțeam bratele :))…iar în jurul meu doar mămici care se „laudau” cu faptul ca bebelușii lor dorm de la 1 luna toată noaptea….asta e….probabil ca sunt și bebeluși perfecți 🙂
    Nu înțeleg de ce unele mămici parca nu vor sa recunoască cat de greu este sa crești un copil….ori vor ele sa mai degrabă sa para mămicile perfecte.
    Aaaa si sa nu uit….băiețelul meu de 2 ani jumate nu vrea sa se joace mai mult de 5 minute, plăcerea lui cea mai mare e sa arunce cu lucruri, alteori sa se cațere prin locuri inimaginabile, vorbește foarte puțin, mai mult urla :))….nu vrea sa facă la olita, uneori nu vrea sa mănânce singur….și asa mai departe, lista e lunga…. dar pentru mine e perfect asa cum e…. nu mi-aș dori un „copil de revista”

  1. Laura , 16 ianuarie 2017 at 11:18 PM

    Hey,

    Ah, ce ma bucur cand mai vad si astfel de povestioare. Noi cu somnul avem noroc si am avut dar nu ma laud ca le avem.pe-ale.noastre si noi cum ar fi asta cu mancarea….e o lupta continua. Sau gradinita (2 ani abia impliniti are piticul) pe care o platim dar din cauza mucilor, febrei si alte de genul nu prea mergem decat gen o data la luna apoi o luna acasa in recuperare. Iti recomand sa citesti The Unmumsy Mum book (in engleza nu stiu dc o aparut si prin romania) e doar despre parinti imperfecti si copii la fel.
    O seara buna
    Va pup
    Laura

  1. Madalina , 16 ianuarie 2017 at 11:21 PM

    E o placere sa citesc postarile tale chiar daca nu am inca un copil :)))
    Pupici :*

  1. Alina , 16 ianuarie 2017 at 11:23 PM

    Intru totul de acord cu fiecare litera din articolul tau? Ne ramane si noua timp nu sa bem ☕️, ci sa ne bucuram odata cu ei de ?! Fiecare copil este perfectul mamei lui! Am insa o curiozitate:ai mentionat in articol despre miros de ceapa in camera lui A. in urma faptului ca are mucisori. Este vreun „truc” si asta cu ceapa? Si C. a mea trece printr o perioada de genul si o solutie a fost lampa cu sare de praid,insa nu m a convins pana acum! Va pupam A&C

  1. Laura , 16 ianuarie 2017 at 11:25 PM

    Buna Adela
    Ai un mare adevăr. Și noi avem o gargarita de 5 luni și 3 zile. E o binecuvantare lasata de Dumnezeu in familia noastră și dorita de mult timp. E aerul și viața noastră.
    Vom începe și noi diversificarea, dacă ai putea sa ne dai câteva sfaturi ptr început chiar daca deviez unpic de la subiect.
    Ai un copil foarte frumos, să vă trăiască și să vă bucurați multi ani de el și să fiți o familie unita.
    Va pupam și iubim.

  1. Alina Baias , 16 ianuarie 2017 at 11:28 PM

    Am si eu un bebe de un anisor trei luni si trei saptamani. Ne trezim destul de des noaptea, ni se face dor de tatica si ne supara niste maselute care ne ies si ne dor! Suntem mofturosi la mancare ca ne bazam pe tatica, dar sper sa reusim sa renuntam usor usor! Facem si nazdravanii de la tras de tot ce prindem pana la zgarmatul in ghivece! Dar este minunat! Dimineata ma trezeste cu un pupic dulce un zambet strengar si o imbratisare la fel de calda ca razele soarelui! Cel mai minunat cadou din viata mea si ii multumesc Domnului ca este sanatos!! Va pupam si multa sanatate!!

  1. Ioana F , 16 ianuarie 2017 at 11:31 PM

    Felicitări pentru „normalitatea” de care dai dovada. e foarte rara zilele astea. Sunt și eu mămică a unui omuleț de un an și o săptămână care e certat rău cu somnul. Încă alăptez și mă chinui cu mușcături. Daca intraznesc sa ma plâng cuiva, aud doar cum trebe sa procedez pt a-l întarca, cum nu mai e ok laptele, cum ar trebui sa ii dau ceai noaptea daca se trezește sau să il las sa urle de foame că așa se învață. Aberant! Legat de copiii „perfecți” nu exista. Înțeleg că fiecare mama își vede puiul perfect, dar asta nu are nici o legătură cu cat mănâncă, daca doarme toată noaptea sau daca nu a fost bolnav niciodată. Consider că e atât de stupida competiția dintre unii parinti legata de proprii copii. De ce sa creezi o imagine neadevărată a propriului copil? E doar un copil! E normal să greșească (așa învață), e normal sa nu ii placa orice fel de mâncare ( așa suntem și noi) e normal sa se mai și îmbolnăvească ( își crează anticorpi) e normal sa nu doarmă.
    Creștere mare și curată micuțului tău și felicitări pt exemplul pe care il oferi celorlalte mămici sau viitoare mămici!

  1. Mica , 16 ianuarie 2017 at 11:39 PM

    Atat de frumos ai incheiat! Pana la urma perfectiunea nici nu exista, sau daca exista cu siguranta arata diferit pentru fiecare in parte.
    Fiecare copil este diferit si unic in felul lui. Ceea ce pare potrivit si „perfect” pentru unul, poate sa fie total nepotrivit pentru altul. Lucrez cu copiii si implicit si cu parintii si crede-ma ca am intalnit genul acela de imagine perfecta pe care unele mamici vor sa o afiseze despre copilul lor. Ce am observat eu este ca multe se tem sa nu cumva sa faca ceva gresit, sa nu fie suficient de bune, sa nu fie judecate si atunci ascund faptul ca poate nici al lor bebe nu doarme calumea, nu mananca orice, nu face caca, pipi la „program”…etc. :))
    Daar pana la urma si bebe e om, nu robotel. Si are si el personalitatea lui. Si poate nu ii place brocoli, de exemplu….ce sa-i faci acum?! 😀 Lucrurile tind sa se aseze frumos, atunci cand le privesti cu relaxare. Si da, un copil normal este mult mai fericit decat un copil care resimte presiunea de „perfectiune” venita din partea parintilor (si fac referire aici in special la cei mai maricei).

    P.S: pe mine ma intereseaza subiectele pe care le abordezi. Si nu, nu sunt mamica inca. Dar asta nu ma opreste sa nu imi doresc sa aflu din experienta celor care au deja copilasi 🙂

    Pupicei pentru Alexandru cel mult iubit! <3

  1. Laura , 16 ianuarie 2017 at 11:43 PM

    Nici eu nu am crezut ca exista, dar am unul langa mine chiar acum:))) rade non stop, colicii au fost o gluma, plange doar cand ii e foame sau se plictiseste, doarme toata noaptea. Se culca pe la 9-10 si se mai trezeste la 7. Mai sunt nopti cu treziri pt papa dar cum are titi langa ea mamanca in somn. Accepta suzeta, biberon nu am folosit deci nu stiu, adoarme singura daca nu sunt eu, isi canta singura cu un deget in gurita si se mangaie pe nas:))) are 5 luni si astept sa vad cum trecem de faza cu dintii. Primul copil insa ( ea e nr 2) a fost fix opusul ei si ma enervau maxim mamicile care imi povesteau de bebelusii lor perfecti pe care credeam ca ii inventeaza:)))) nu mi am mai dorit un copil, a fost un accident, am plans toata sarcina si ma apuca disperarea la gandul ca voi trece iar prin acelasi chin si fara ajutor. Nu a fost cazul, e obositor pt ca alaptatul e solicitant, nu mai sunt nici asa tinerica, dar pot spune ca a meritat pt ca sincer nu am crezut ca voi vedea vreodata un bebe care desi plin de muci, care se hraneste cu greu din cauza lor,
    Sa rada in hohote in loc sa planga si sa fie agitat ca majoritatea:)))))

  1. Voicu Mariana , 16 ianuarie 2017 at 11:43 PM

    Buna,si eu am un baietel de aproape 7luni si inca ne mai trezim de cateva ori pana dimineata desi ne culcam in jur de 12-1 noaptea.e mancacios,e foarte activ ziua dar noaptea e un bazait…ma bucur k ai fost sincera in privinta asta credeam k numai noi suntem asa…..mai deosebiti!cel putin nu ma mai necajesc ca copilul lu’ x sau y doarme toata noaptea sau deja merge sau sta in fundulet…copiii sa fie sanatosi si sa ii vedem mereu cu zambetul pe buze,zic ca e cel mai important multa sanatate

  1. Georgiana Averchi , 16 ianuarie 2017 at 11:46 PM

    Pfooi, Adela, spune-mi si mie vreo mamica de copil alaptat care nu se trezeste de nspe ori noaptea? Al meu de 9 luni nu se trezeste de 4 ori, ci de 7 in general, dar nici nu mai stau sa numar. Eu mai am o fetita si cat am alaptat o la fel ma chiaunise, dupa intarcare n-a mai fost asa. Ei nu se trezesc noaptea de foame ci de dor si drag de a sta cu mama, doar asa se asigura ca suntem acolo. Cei pe lapte praf nu fac asta 🙁 ca nu au motiv.

  1. Ionela , 16 ianuarie 2017 at 11:56 PM

    Buna Adela!
    Eu sunt mămica unui gândăcel născut cu 5 zile după A. Îmi este de folos faptul ca îmi cresc minunea in Germania, o țara in care când mergi cu bebe la pediatru pentru ca este mucos sau pt ca are putina febra, o sa afli ca, este normal. Faptul ca este răcit, nu înseamnă ca este bolnav! Tragem mucisorii și aia e! Regret ca nu alăptez dar, mâncam bine toată Sticluța! E mai greu cu mancarica solida! Avem doi dintisori jos,cântărim 10 kg jum și ne întindem pe 76 cm! Găsim puncte comune dar, fiecare bebe e diferit și asta îl face special! Mai ales pentru noi, părinții lor! Îți doresc zile minunate alături de minunatul A!

  1. Selmic , 17 ianuarie 2017 at 12:10 AM

    Salut Ade,
    Un articol care mi-a mers la suflet si parca am citit despre baietelul nostru de 6 luni. Trezirile din timpul noptii sunt si la noi de actualitate (de cand s-a nascut:)) dar surprinzator somnoroasa de mine s-a obisnuit, si mai nou, de dimineata, nici nu mai tin minte de cate ori a fost nevoie sa titilim in miez de noapte. Pe mine m-a ajutat mult faptul ca am avut norocul sa cunosc alte 7 mame, in parcul din cartier, care au copii apropiati ca varsta cu al nostru si am realizat ca nu sunt singura care se confrunta cu momente dificile. Este altceva cand discuti cu persoane care trec prin experiente asemanatoare- sunt mai empatice si ofera sfaturi constructive. Uneori am impresia ca cei care au trecut de aceste etape au pierderi de memorie…si e de inteles avand in vedere privarea de somn:) Succes cu dintii! 😀

  1. Cristina Lautaru , 17 ianuarie 2017 at 12:13 AM

    Buna,Adela! Si eu am un baietel care are 5 luni si 2 saptamani si cantareste 10 kg ( stiu ca pare f mult pt varsta lui dar nu este gras,este inalt, a avut 5,2kg la nastere si 55cm) Il alaptez si se trezeste la 3 ore sa pape. Foarte rar trec 4 ore fara sa se trezeasca si atunci ma gandesc ” O fii bine,o fii patit ceva?!!?” 🙂 . Este un copil foarte vesel si activ. Iubeste sa fie in preajma pisicii noastre care la randul ei il urmareste prin toata casa( Stiu ca si tu ai un catel,cum procedezi? Il lasi in preajma lui Alexandru?)
    O sa incepem diversificarea curand si sincer am emotii…nu stiu cu ce sa incep, ce cantitate sa ii dau si cum sa ii dau. Moasa ma sfatuit sa ii dau un fruct intreg si sa il las pe el sa suga sucul din fruct dar nu mi se pare o idee buna. Tu cu ce ai inceput? Un articol despre cum ai inceput diversificarea ar fii foarte bine venit.
    Astept cu nerabdare urmatoarele tale articole mai ales cele despre micutul A. Te pup! O noapte linistita!
    Cu drag,
    Cristina

  1. Alina , 17 ianuarie 2017 at 12:15 AM

    Imi plac f mult postarile tale si le citesc cu mare interes.Si eu am un Alexandru de 7 luni si in fiecare seara sper sa doarma fara intreruperi prea multe.In schimb sunt bucuroasa ca ii place mancarica.Pana acum si cu fructele si cu legumele am avut succes.Voi cum va descurcati? Pupici!

  1. Florentina si bebe Alexandru , 17 ianuarie 2017 at 12:18 AM

    Buna Adela, am si eu un bebe de 9 luni care la prima vedere a unora este foarte „imperfect”…dar stii ce ?nu prea ma intereseaza parerile carcotasilor din jurul meu care nu au copii,dar stiu ei mai bine cum se cresc bebelusii…
    Bebe mic sta in brate ziua,se uita la desene la tv,chiar daca misuna in premergator prin casa tot dupa mine se invarte,mananca mai multe fructe si mai putine legume…mai nou cica e figurant ca prefera carnea de vita in locul celei de pui.
    Dar e un bebe fericit, sanatos, voios si grasun iar restul nici nu mai conteaza…Eu iubesc „imperfectiunile” bebelusilor,bebelusii murdarei pe hainute,bebelusi cu cereale in par,bebelusi care prind catelul si il ciufulesc…

  1. Emilia , 17 ianuarie 2017 at 12:25 AM

    Buna Adela! Te urmaresc cu interes in fiecare dimineata la tv si pe blog, imi place tare mult cum scrii. Sunt mamica unui bebelus normal, dar plangacios, de aproximativ 4 luni. De pe la 3 luni s-a mai calmat, dar inca are momente de urlete cand imi vine sa ma urc pe pereti (cu el in brate normal), dar dupa ce se calmeaza si imi zambeste, sunt pregatita sa o iau de la capat. La inceput, plangea la fiecare schimbat de scutec, fiecare dezbracat-imbracat, fiecare baita, fiecare seara…toata lumea ma intreba daca plange noaptea, iar eu le raspundeam: nu, plange ziua suficient si pentru noapte. Sunt fericita ca am scapat de colici (am avut cateva seri intense), iar de ceva timp se trezeste doar o data, maxim 2 ori pe noapte. Ca sa ma laud, a avut cateva nopti in care a dormit 7-8 ore incontinuu, dar crezi ca eu puteam sa dorm? Nu, ma trezeam si il verificam sa vad daca e bine. Tot ce conteaza e ca papa bine titica si e un grasunel sanatos. Timpul trece mult prea repede si imediat o sa incepe sa alerge prin casa, o sa aiba alte preocupari si uitam ce a fost greu. Te pup cu drag!

  1. Geanina , 17 ianuarie 2017 at 12:38 AM

    Salutare! Eu am o minunăție de fetița de 1 an și 2 săptămâni! E un bebeluș perfect! Se trezește de nspe ori pe noapte, titileste la 1 – 1.5h, mănâncă o masa si o sare pe următoarea, sta mult în brate și acum, rade tot timpul, face primii pasi în curând și e comoara noastra cea mult iubita. Sa iti traiasca puiul și sa postezi poze cu el mai des 🙂 Numai bine!

  1. TeoFulga , 17 ianuarie 2017 at 12:44 AM

    Exact: fericirea nu da doi bani pe perfectiune. Imi place la nebunie ca pentru faptul ca nu idealizezi totul, invat de fiecare data cate ceva util de la tine. 🙂 De ce sa incercam sa ne dam ”perfectii”, in orice directie?:)) Pana la urma nici bebelusii, nici oamenii in toata firea nu vor fi vreodata perfecti. Si ce bine e ca nu ne e data perfectiunea noua. Cred ca ne-am plictisi groaznic de statutul asta de ”perfect”!:)) N-am mai avea nici ce sa povestim mai departe.
    Pup o Acadela si un Alexandru mic si dulce!! :*

  1. Mihaela , 17 ianuarie 2017 at 5:02 AM

    Buna Adela! Felicitari pentru blog! Eu am doi baieti, David face 4 ani in martie si Marius are 3 luni jumate. Nici ai mei nu’ s perfecti, David a fost nascut prematur la 35 sapt si fiind primul copil am fost stresata si ingrijorata ca nu fac totul bine, nu dormea noptile mai deloc , dar am avut noroc ca manca absolut orice si acum este la fel, este un copil cu f multa energie(nu stiu de unde are atata), alearga , sare toata ziua si seara cand ne pregatim de culcare mai da o tura la casa pana il prind sa il pun in pat. Marius , l am nascut la 38 sapt , un copil f dragalas si zambaret care doarme noaptea dar nu prea ziua. Doarme dar daca ies afara la plimbare sau in brate. Acum stau cu el in brate pentru ca a racit( David aduce toti virusi de la gradinita si ii da lui) si doarme pe mine , pentru ca daca il pun in patut trebuie sa il pazesc, pentru ca se ineaca d la mucisori:( . Eu nu cred ca exista copii perfecti, care mananca tot din farfurie, care nu a murdarit peretii, care pastreaza hainele dupa el mai mult de o jumatate de ora curate, s.a.m.d. Mamicile din cercul meu nu au copii perfecti, dar sunt frumosi si plini de energie. Gata ca poate mai prind si eu o ora de somn. Te pup dulce si faci o treaba minunata cu blog ul si ca mamica !

  1. Elena , 17 ianuarie 2017 at 9:00 AM

    Buna, Adela! Imi esti foarte draga si citesc cu mult interes si placere tot ce scrii, mai ales despre bebe. Si eu am un bebe de aproape 7 luni, nascut pe 21 iunie 2016 la 37 saptamani fara 1 zi, cu greutate de 2450 gr, care la controlul de 6 luni avea 6450 gr si exact cum spuneai si tu, cand intreaba lumea cum este bebe, spun „este bine, dar nu prea mananca, are doar 6 virgula nu stiu cat kg, dar l-am nascut si mic, a avut si probleme….etc”, parca ma scuz cu ceva ca nu este si al meu de nu stiu cate kg…In schimb ma „consolez” ca deja merge foarte bine de-a busilea prin toata casa, ca mai are si zile cand mananca bine supica, ca mananca cu placere avocado, ca este vesel si cu gura pana la urechi toata ziua, gangureste in limba lui si ma absoarbe din priviri, de simt ca-mi explodeaza inima de fericire… Toti copiii sunt perfecti in ochii parintilor, asta este cel mai important! Te pup cu mult drag, Adela! sa fiti sanatosi si sa va bucurati de ce aveti! Sunteti o familie minunata! ❤️❤️❤️

  1. Florentina , 17 ianuarie 2017 at 9:23 AM

    Mda…fetița mea are 2 anișori, iar în acești 2 ani nu cred ca am dormit 10 nopți fără sa se trezească măcar o data. Ba au fost colicii, ba dinții, ba acum sunt visele.
    La masa, vorbim de o simandicoasa care abia mestecă, nu mănâncă același fel de mâncare două zile la rând, măcar este fan fructe, dar cu toate astea este lumina ochilor mei, o ador și când mă striga noaptea și când mă rog de ea cu cerul și pământul sa mănânce.

  1. Dinca Raluca Gianina , 17 ianuarie 2017 at 9:32 AM

    Buna, Adela!Copiii sunt un dar nepretuit de la Dumnezeu si fericirea lor inseamna pt noi totul.Am 2 copiii, ambii nascuti natural, fetita are 2 ani si 9 luni si baiatul 11 luni..Cu fata a fost cv mai greu, in sensul k nu dormea noaptea, alaptat non stop dak s ar fi putut, cand am inceput diversificarea..offf..chinul dp lume ptk nu manca mai nimik ptk stia k avea desertul mult dorit(titi??…in schimb cu baiatul am ft cv mai norocoasa…a dormit noaptea..mananca ft bn tot ce ii dau..mananca si bunul desert(titi)…depinde akm d fiekre copil…iar pt mn ei st copiii mei perfecti..adorabili..cei mai cei??

  1. Alexandra , 17 ianuarie 2017 at 9:51 AM

    Bună Adela,
    Sincer de la revelion bebele meu nu mai doarme noaptea….are 5 luni și papa câte 20-30ml de lapte praf și adoarme iar…apoi iar se trezeste la o ora. Are acum 3 nopți de când se trezește la doua ore…..dar de la ora 4 iar începem din ora în ora. NU știu ce are sau de ce face așa
    …dar e vesel ziua…ne jucam mereu si doarme mai bine decât noaptea ;))).Este al meu…..și îl ador așa cum este chiar dacă nu mai știu de mult ce înseamnă un somn cap-coadă.

    PS.M am liniștit ca al meu băiețel nu este perfect?.Nici nu îmi doresc asta….sincer?

  1. Mihaela , 17 ianuarie 2017 at 10:31 AM

    Pai ca sa zic asa..eu sunt o norocoasa. 😀 Bebe..care acum ne un toddler zvapaiat, ca are un an si jumatate, tot A., ca A al tau, a dormit de la 2 luni si jumatate aproape toata noaptea. Asta apropo de problema cu somnul. Dar sincer, e doar noroc (si parerea mea ca seamana cu taica-su care pune capul pe perna si doarme :D). Dar eu sunt exceptia, nu regula. Aproape toate prietenele mele au trecut fix prin aceleasi chestii cu somnul. Cred ca prea putine nu trec prin perioada asta.

    Cred ca este o presiune prea mare pusa pe proaspetele mame, in mod inutil. (naste natural/dar de ce sa nasti natural? esti nebuna?; alapteaza ca altfel copilul nu o sa fie sanatos/ dar de ce te complici cu alaptatul?; aaaa…al meu nu a racit deloc, ca doar e alaptat si am grija de el si sunt atenta (de parca celelalte mame nu sunt atente sau nu vor ce e mai bun pentru copilul/copiii lor); trebuie sa autodiversifici copilul, altfel nu e ok/vaaai, dar cum sa ii dai bucatele?? se ineaca copilul… si etc….)

    Eu as spune ca toti ne dorim si le dorim copiilor nostri tot ce e mai bun. Cu tot ce e al lor (febra, muci, zile bune, zile proaste, dinti, tantrumuri si restul) sunt ai nostri si trebuie in primul rand sa ne bucuram de ei.

  1. admin (author) , 19 ianuarie 2017 at 9:35 PM

    Absolut! Sa fie sanatosi si fericiti toti puiutii astia minunati!

  1. Cristina , 17 ianuarie 2017 at 11:23 AM

    Generatie de bebelusi perfect?! habar nu am, dar nu cred.
    Generatie de parinti perfecti?! in mod sigur nu. Parintii nu fac altceva astazi decat sa creasca egoul celui mic pana la cer. Lucru cu care le va fi greu sa traiasca, eu una asa consider.

  1. admin (author) , 19 ianuarie 2017 at 9:33 PM

    Si eu cred…

  1. Burlea Andreea , 17 ianuarie 2017 at 11:51 AM

    Buna Adela. Am un bebe de 1 an jumate si vreau sa.ti spun ca l.am alaptat 1an si 3luni dupa care nu a mai vrut de nici un fel. Tare as mai fi vrut sa vrea … Pana pe la 1 an nu am stiu ce e aia sa dormi o noapte intreaga. Toata lumea imi zicea ca nu se mai satura sau alte baliverne. Dupa ce a renuntat la țiți a inceput sa manance mai bine si sa doarmaaaaa toataaaaa noaptea. Ma regasesc de multe ori in ceea ce postezi. Noi va pupam si va dorim multa sanatate si spor la țițilit 🙂 :*

  1. Simona , 17 ianuarie 2017 at 12:35 PM

    Bună! Eu am acasă doua fetite. Cea mare are acum trei ani. Nu vrei sa știi câte gânduri mi am făcut cu privire la somn, alăptat, diversificare. Orice făceam nu îmi ieșea cum trebuie. Treziri noaptea fără număr, mănânca și de 12 ori pe zi( și asta destul de mult timp), iar diversificarea a fost un dezastru… Cea mica are doar 4 luni. Dar nu exista termen de comparație. Nici prin cele mai frumoase vise nu m as fi gândit ca as putea avea un copil care sa doarmă noaptea (uneori are o trezire, dar constat are 2), mănâncă doar dacă ii este foame, în rest își ferește guriță de la sursa :). Acum, peste vreo doua luni vom vedea cum ne iese diversificarea… Asa ca ce sa îți spun, înțeleg din plin tot ce simți. Eu oricum sunt de părere ca nici un copil nu seamănă cu altul. Asa ca spor, indiferent de cât de mult nu doarme, mănâncă, etc , copilul te va scoate din orice stare și te va alina. O zi frumoasa sa aveți!

  1. admin (author) , 19 ianuarie 2017 at 9:33 PM

    Deja face asta! 🙂 Sanatate multa fetitelor! ?

  1. Mirabela , 17 ianuarie 2017 at 12:43 PM

    Draga Adela, avem copii normali,sunt fericita mămică a doua fetite minunate (5 ani si respectiv 8 luni jumatate)
    Total diferite caracter,plâns ,greutate ,papat,etc
    Sunt „exagerat „de cuminti …drept urmare patutul e aproape intact …mobilier de sters prafu si plin de jucării caci nici una nu l’a preferat
    Mami e baza una doarme cu mana in par cealaltă cu mana pe fata
    Trezit noaptea. …isi impart orice …e atât de grijulie cea mare ca are grija sa guste si sorasa ce papa ea măcar un pic…împart tipete zâmbete raceli mucisoro…dar emana energie si zâmbete pe care noi le savuram din plin!
    Asta e viata fericita. ….asta numesc eu veselie…ar fi banal sa nu le aud sa fie liniste in casa…

  1. Nicole , 17 ianuarie 2017 at 1:08 PM

    Subscriu, îți mulțumesc si te admir din suflet începând de…acum! ?
    Doamne! Am doi copii, la fel pățeam si încă mai „pățesc” sa mi se spună atâtea minciuni, ca mai apoi tot mămicile respective se dau de gol. Inainte ma „durea”, luam aceste afirmații ca pe niste vorbe făcute doar cu intenția de a îmi arată ca sunt o mama „rea”, ca nu sunt destul de buna, ca nu fac ce trebuie- asta bineînțeles pana am aflat cum sta treaba cu alte mămici.
    Dar nu e asta problema, problema e pana îți găsești un medic pediatru care cunoaște aceste Realități si care nu îți spune ca bebelușul trebuie sa doarmă neîntors de la 2 luni de viața sau ca laptele tau nu este bun, ca daca ar fi bebelușul ar dormi sau…mai stiu eu…
    In fine, îți mulțumesc din suflet pentru acest articol! Ești minunat de adevarata si normala! ?

  1. admin (author) , 19 ianuarie 2017 at 9:31 PM

    Oooo, hai ca ma emotionez si o sa ma simta asta mic si se agita! 🙂

  1. Vladislav , 17 ianuarie 2017 at 1:46 PM

    Buna, Adela! Esti o fata foarte frumoasa! Salut din Rusia! Привет из России! 🙂

  1. Mira , 17 ianuarie 2017 at 3:46 PM

    In normalitatea lor, copii nostri sunt perfecti. Denisa, 2 lunite ieri, doarme, mananca bine, e minunata. Dar ca orice bebelus, are si ea muci, se trezeste des sa pape noaptea si adora sa o simta pe mami langa ea. Mai si plange ca doar e bebelus si are si ea colici,dar, asa cum vb cu sotul ieri, parca si plansul il are perfect.? Ii iubim prea mult si atunci cand suntem intrebati suntem tentati sa povestim doar lucrurile perfecte despre ei. Sanatate multa piticului vostru, este adorabil.

  1. Irina M Irina M , 17 ianuarie 2017 at 3:59 PM

    Salut scumpica.Deci,nu stiu daca vei ajunge sa citesti si scrisorica mea(ca vad ca ai muuuulte de citit☺)dar oricum iti scriu.Eu ti am mai zis..ca am doi copii.Alexandra 7vani si Ionit 2ani.Sa iti zic sincer,cu Ale mia fost mai simplu..nu a avut colici nu plingea…minca si nani.Ziceam ca e o minune de copil.?☺Iar dupa ce l am nascut pe Ionut…of…sa inceput.Din a doua zi cind eram in maternitate urla intruna…au venit surorile medicale ca sa ii fac ceva ca sa taca…sa ii dau suzeta ca din cauza lui nu poate dormi nimeni.Si noroc de suzeta sincer sa mai linistit☺Si tot se scula noaptea pina la 6 luni,dupa 6luni am inceput sa ii dau piureuri si se tinea mai satul si dormea pina-n dimineata.Dar…6 luni au fost grele,sincer.In rest ce pot zice..copii sunt diferiti.O sa cressca inca un picut si vei vedea ca va dormi toata noaptea si te vei odihni.Eu va doresc sanatate la toata familia si aveti grija de voi.Va pupic???❤❤❤

  1. Cristina , 17 ianuarie 2017 at 4:13 PM

    Buna Adela! Eu cred ca mamicile de copii perfecti tin sa mai romanteze lucrurile de teama ca vor fi judecate de alte „mamici perfecte”. Practic ele considera ca nu sunt suficient de bune si nu isi educa bine copilul daca acesta se trezeste de n ori pe noapte, nu danseaza vals la 8 luni, in timp ce numara pana la 10. Deci e despre ele vb, sa para intr-un anumit fel. Nu inteleg de e multa lume nu recunoaste ca e greu primul an, ca nu strica sa ai ajutor. Se creeaza o imagine falsa, iar eu m-am crezut mult timp „defecta” ca nu ma descurc la fel de bine ca ele. Acum insa mi-a trecut si-mi iubesc mult fetita de aproape 9 luni pana la cer si dincolo de el si stiu ca perfectiunea noastra in asta consta, ca suntem delicios de imperfecti. PS: as vrea sa te rog daca imi poti spune, cum e sa stai la casa cand ai bebe? Si daca e in afara Bucurestiului. Am vrea si nou casa langa Bucuresti, dar nu stiu daca se pot gestiona nevoile unui copil.

  1. Carmen , 17 ianuarie 2017 at 7:23 PM

    Daca esti atat de cheauna de somn de ce nu ai respectat maternitatea? Puteai sa stai acasa cu al tau copil mic, asa cum e normal si sa te odihnesti odata cu el. Mi se pare ceva de neacceptat sa nu fie respectat acest lucru. Doar in cazuri extreme sau in care nu ai de ales ar fi de inteles. Asa mi se pare inadmisibil.

  1. Carmen , 17 ianuarie 2017 at 7:25 PM

    E vorba de primii lui doi ani! Cred ca merita sa-i alegem pe ei full time nu altele. Daca tot sunt ce avem noi mai scump,nu?

  1. Iuliana , 17 ianuarie 2017 at 9:21 PM

    Buna, Adela! Foarte frumos ai scris! Ii iubim oricum ar fi ca doar sunt puiutii nostri, nu? Si, vorba aceea: copil cuminte si baba frumoasa? Eheee! Bebicul meu( al doilea, are 5 luni) care m-a lasat sa dorm vreo 1 luna si 1/2 s-a gandit ca e suficient si acum se trezeste de 2-3 ori pe noapte, asa de control??? asta e! Ii iubesc pe amandoi din tot sufletul meu!
    Va doresc sa fiti sanatosi!
    P.S: Pe noi ne intereseaza articolele ds copilas.? pe cine nu intereseaza, sa nu citeasca!

  1. irina , 17 ianuarie 2017 at 10:57 PM

    Adela, e prima oara cand comentez si asta pentru ca ai reusit sa ma impresionezi. rar vad curajul la oameni. curajul de a spune adevarul si a renunta pur si simplu de a fi mereu in cautarea aprobarii celor cu care ne inconjuram. in zilele noastre crearea unui copil este privita de unele mamici ca pe ceva ce trebuie sa demonstreze ca o pot face fara stres, fara chin, fara suparari, fara certuri intre soti, fara lacrimi. totul e m i n u n a t, doar atat de mult si-au dorit copii. sarcina trebuie sa fie pe tocuri, cu machiajul la zi. nasterea sa fie de regula perfecta si ea, aranjata si programata. copilul va fi o creatie proprie care trebuie sa se adapteze si sa fie perfect. iar daca nu e, macar sa mintim frumos si sa ne imaginam ca iarna gasim struguri in copaci cand mergem pe jos. de atat de multe ori am vazut o respingere cand imi spuneam of-ul, prin parc ca am ajuns sa nu mai intru in vorba cu nimeni, pentru ca eram un outsider. baiatul meu face 5 ani, si cam stiu ce simti, romanii sufera de inferioritate si de multe ori uita ca un copil nu e un trofeu. iar sfaturile si bunavointa nu sunt pe bani. sanatate la micut si numai zile bune!

  1. Daniela , 18 ianuarie 2017 at 10:43 AM

    Buna,
    citesc cu drag postarile tale de fiecare data, acum insa nu stiu daca am inteles f bine mesajul….
    Eu chiar am un copil „cuminte” as putea zice(mai mare ca A cu 2 zile ?) Recunosc, de la inceput asa a fost, alaptata si nu se trezea mai mult de 3 ori pe noapte, acum doar o data si asta pe la 6-7 dimineata ?
    Nu cred ca am eu vreun merit, pur si simply asa este firea ei cred… Doame singura in camera ei, mananca si solide, dar nu se prea omoara, racita nu prea a fost….Poate sunt eu prea relaxata si asta o face si pe ea, nu stiu. Imi doresc cu nerabdare si un al 2 lea bebe si, da, stiu, nu inseamna ca al 2 lea va fi la fel de „cuminte” dar asta e rolul noatru, al mamicilor ? Pupici!

  1. admin (author) , 19 ianuarie 2017 at 9:28 PM

    Draga mea, felicitari pentru puiul tau! Sigur ca este grozav ca nu ai intampinat nicio greutate cu ea, eu ma refeream la mamele ce nu recunosc nici picate cu ceara ca intampina aceleasi probleme ca si tine. Si nu ma intereseaza pe mine sa propovaduiesc sinceritatea, ci pur si simplu astept uneori un sfat de genul „da, stiu cum e, mucisori am avut si noi si ne-au trecut cu apa de mare” de exemplu. Cred ca ar fi mult mai constructive discutiile daca am fi sincere. Atat.

  1. Madalina , 18 ianuarie 2017 at 10:58 AM

    Buna draga mea! Am vazut la emisiunea pe care o prezinti ca iti cade parul. Nu te speria! Si eu sunt fericita mamica a unei dragalase fetite si pot sa-ti spun ca si mie imi cade foarte mult par. Parerea mea este ca nu ai nimic de facut decat sa astepti pana se termina aceasta frumoasa perioada de alaptat deoarece totul e din interior si nu din exterior. Te pup dulce si pe baietelul tau.

  1. Roxana , 18 ianuarie 2017 at 12:19 PM

    Buna. Frumos articol.
    Imi permit sa dau si un sfat pentru bebelusii alaptati care se mai si constipa :): mami trebuie sa manance o para.
    La noi a functionat. Eu am un copil de 3 ani. Gata cu bebeleala.

    Si inca o observatie pentru cei carora nu li se potriveste acest gen de articol…e clar ca daca numele articolului contine cuvantul „bebelus” nu o sa fie despre moda nu? :)))
    Nimeni nu intelege ce inseamna sa fii mama pana nu trece prin asta. Oricat de mult ai citi sau ai studia subiectul, totul se simte, nu se invata.
    Iar mamele au o slabiciune pentru discutiile legate de copii. NU se pot abtine. Dar doar ele inteleg 🙂

  1. Ganea Siegel Gerlinde , 18 ianuarie 2017 at 2:02 PM

    Exact asa ma simțeam și eu când vedeam peste tot comentarii gen copilul meu doarme 10-12 ore legat sau se trezește o data pe noapte.Aveam impresia ca eu fac ceva greșit ca toți copii dorm și totul e perfect doar eu am aceasta problema…Noah al meu face 5 luni pe 24 și nu adoarme inainte de miezul nopții și de o luna se trezește la 2-3 ore din cauza ca îl deranjează gingiile (dinții se cam lăsat așteptați).nu știu probabil copii alăptați se trezesc mai des

  1. Gitan Rodina , 18 ianuarie 2017 at 3:20 PM

    Buna Adela,
    Asteptam un articol despre diversificare. Si eu am o fetița de 5 luni pe care o alăptez exclusiv si peste o luna începem si noi cu mâncarica. Sa fiți sănătoși si voioși!?

  1. NaNaki , 18 ianuarie 2017 at 4:21 PM

    Adela, draga, baietelul meu (cu doua saptamani mai tinerel decat Alexandru), este perfect pentru ochii mei. Da, este un mucios, balos, cacacios, basinos, galagios, putin urecheat, cu parul de pe cap de parca ar fi tuns cu ciobul, dar este muciosul meu. Si de ce este perfect copilul meu pentru mine? Pentru ca este sanatos (Slava Domnului!), energic, ranjit si foarte foarte iubit. Pentru fiecare mama puiul ei este un imperfect perfect! 🙂

  1. admin (author) , 19 ianuarie 2017 at 9:24 PM

    Cel mai important de pe lume este sa fie sanatos! ?

  1. Lore , 18 ianuarie 2017 at 5:33 PM

    De ce sa astepti un articol despre diversificare de la Popescu Adela? In calitate de ce? Iti cunoaste nou nascutul? Ce stie ea despre copilul tau? Sau intra toti la gramada? Asa va lasati singure zapacite. Copilul tau nu are un medic pediatru?

  1. Delia , 19 ianuarie 2017 at 4:52 PM

    Bebelusul meu de 1 an jumate e cel mai imperfect din toti: se scoala de 2 in 2 ore noaptea ca sa pape san (mai are si el o noapte doua pe saptamana cand doarme 6 ore legate), are mereu muci la nasuc, are zile cand mananca tot si nu-i ajunge si zile in care-i fac 3 feluri de mancare de care nu se atinge, adoarme cand vrea el si cat vrea el. Si cu toate astea, e mereu vesel si energic si e cel mai scump bebelus din lume,

  1. DanielaG , 19 ianuarie 2017 at 7:28 PM

    Mi-a placut foarte tare articolul pentru ca striga „sinceritate” prin toti porii si cam avem nevoie si de asa ceva. Nu stiu ce este cu spiritul asta tampit de competitie, mai ales cand este vorba de subiecte ne-competitive, cum ar fi copiii. Eu am gemeni, implinesc 4 ani in februarie, si pot spune ca am auzit pana acum mai mult de super-copii decat de copii reali. Tocmai de aceea nu mi-a placut niciodata sa socializez cu mamicile din parc, m-am saturat de „al meu mananca tot ce ii dau, doarme toata noaptea, nu face dezordine in casa, vorbeste de la 1 an, este mereu sanatos si voios, nu mai face pipi/caca pe el de la 6 luni” si tot asa… probabil asa vor ele sa isi cladeasca o imagine de mame perfecte… de parca un copil ar fi o masinarie care poate fi dresata. Eu am preferat sa am copii fericiti si zglobii, prin urmare nu am ordine de revista in casa, pana la 1 an jumate nu am dormit o noapte dintr-o bucata, mai stau si murdari din cand in cand pana apuc sa ii schimb, se cearta, dar se si iubesc… de aceea nici nu vreau sa fiu o mama „perfecta” cu copii „perfecti”. Vreau doar sa fiu mama de care picii mei au nevoie.

  1. admin (author) , 19 ianuarie 2017 at 9:40 PM

    Uite, ca sa intelegeti exact ce am vrut sa spun, simplul fapt ca mi-ati povestit cu sinceritate ca nici puii vostri nu dorm tot timpul ca la carte, nu mananca poate tot timpul cu spor,ma face pe mine sa fiu mult mai linistita. Sa inteleg ca sunt etape in cresterea lor si ca nu e nimic iesit din comun ca nu doarme toate noaptea sau nu „rupe” lingura de pofta de piure 🙂 Si oentru asta va multumesc! Foarte mult! ?

  1. Alisa Nicoleta , 20 ianuarie 2017 at 3:24 AM

    Adela, perfectiunea nu exista ! Mai ales bebelusi perfecti ?. Eu am 2 gargarite si cu perioada dintisorilor maselutelor nu vor sa manance, alerg dupa ele prin casa cu mancarea poate poate iau o inghititura, lucru care nu credeam vreodata ca l voi face. Si de dormit nu mai vb cand e bine si dorm nu pit eu dormi ca ma intreb de ce dorm atat fara foit cand nu dorm mi as dori si eu sa trag un pui de somn. In concluzie cu bebe nu i perfect dar e frumos. Cat despre mamicile care au bebei ” perfecti” cred ca se mint singure. Pupici

  1. Crista , 20 ianuarie 2017 at 7:23 PM

    Pe mine m-a distrat foarte tare ceea ce am citit aici. Pentru ce militezi draga??? Dar chiar cu atata patima? Bine ca ai facut si tu un copil ca ce ne faceam toate fara indemnurile tale? Acum ma gandesc si eu cum de au crescut totusi atatia indivizi de pe pamantul asta in coditiile astea de care vorbesti tu aici:)))))) e groaznic..ce sa mai…Da’ cata suferinta pe capul tau! Si atata nevoie de confirmare de la orice alta doamna care a nascut si ea..Da’ de ce ???? La ce te-ar ajuta? Deci tie cum ti-ar placea sa fie dialogul??
    -Al meu are muci.
    -Si al meu are.
    -Phiu, ce bine! Credeam ca doar al meu!!
    sau
    -Al meu nu doarme.
    -Nici al meu.
    -Slava Domnului ca nici al tau! Nu de alta dar asa m-am mai linistit nitel.

    Femeilor daca o sa va cresteti copiii uitandu-va ca a lu’ vecina face caca de doua ori si al tau doar o data!!!!!! ce pot sa spun: ”saracul copil!” De ce sa astepti sfaturi ce tin de cu totul alte competente de pe la mame??? Si asa toate suntem farmaciste, destepte, nutritioniste! Ce sa mai…vremuri perfecte de adus copii pe lume. Nimic nu mi se pare mai caraghios ca ”sindromul” de mama. Si totusi cate cinstite si oneste pe aici. Eu ma bucur ca existati dar pacat ca nu va vad si prin metrou, parc, supermarket, tren, aeroport, mall-uri.

  1. Ivan Elena , 20 ianuarie 2017 at 11:55 PM

    Draga mea Adela,am ras cu gura pana la urechi si mi a placut la nebunie articolul.Este pt prima oara knd las un comentariu,insa,am simtit o nevoie acuta sa ti scriu.Sunt mamica unei fetite de 2 ani si 2 luni care nu este deloc „perfecta”.Lucrurile stau in felul urmator:am alaptat o pana la varsta de 1 an si 5 luni(knd am terminat cu alaptatul am suferit ingrozitor),momentul diversificarii a fost cumplit pt k a mea fetita,nu a vrut sub nicio forma sa manance,ii bagam cu forta 1-2 lingurite sa spun si eu k a gustat macar din piureul care era delicios si care ajungeam sa l mananc eu,se trezea de 2-3 pe noapte,iar aparitia dintilor(la 9 luni jumate primul dinte)a adus cu sine un nou refuz vehement de mancare.Iata k lucrurile in privinta mancarii nu s au schimbat nici acum,la 2 ani si 2 luni,ba chiar pot spune k de o luna a intrat la o mica cura de slabire k de,s a gandit pustoaica k e bine sa tina la silueta de mica?.Cam asa stau lucrurile la noi,draga mea Adela si iti doresc din inima multa rabdare si fericire alaturi de copilul tau!!

  1. Maria Miercurea , 21 ianuarie 2017 at 8:38 AM

    Buna mămicilor.

    Din păcate eu nu sunt mămică. Din cauza unei operații pe creier mi-a fost afectat partea reproductivă. Am nevoie de stimulare hormonală, dar cum ptr.asta trebuie să beneficiez de ajutorul statului……e cam greu. Încă nu am aflat numele vreunui ginecolog care să aibă contract cu CNAS și să facă acest fel de tratament. Am 40 de ani, iar în momentul de față simt că numai un copil mi-ar putea reda pofta la viață. Ieri am simțit că trebuie să renunț. AZI, după ce am citit cele scrise de voi, m-am hotărât să lupt. Am trecut eu peste trei operații grele, doar nu o să las să mă intimideze statul…….nepăsarea…….
    Vă doresc tuturor mămicilor multă sănătate, putere și SĂ VĂ TRĂIASCĂ!!!!!

    Mulțumesc fetelor ptr.că m-ați pus pe jar :-)))))

  1. ELA , 21 ianuarie 2017 at 4:40 PM

    Doamneee,ce cunoscut imi suna!!!Stai sa vezi la gradi,cum stiu ei ,perfectii ,de toate,fara sa faca parintii „nimic”.Cand de fapt afli ca baga in ei carte,inca de la varsta asta.Si cum „tu”,ca parinte,te intrebi daca nu cumva copilul tau e cel mai „retard”.
    Si cum dormeau ei toata noaptea si cum mamicile aveau lapte din belsug etc etc etc
    Era sa pic in depresie,pana cand mi-am dat seama ca 90% sunt minciuni si ca trebuie sa-i mentin lrincipiile mele,nu sa terorizez copilul,ca sa fie „in trend”

  1. Maria , 22 ianuarie 2017 at 3:56 AM

    Salut, Adela! Mi-as dori tare mult sa imi spui cum ai luptat cu vergeturile, ce anume ai folosit si daca a fost eficient…multumesc frumos! Te pup!

  1. AntoniA , 24 ianuarie 2017 at 5:15 PM

    Foarte dragut, Adeluca! Te pup, draga mea!

  1. Alina , 24 ianuarie 2017 at 7:23 PM

    http://nvp.ro/

  1. Adina , 24 ianuarie 2017 at 11:50 PM

    Buna, Adela! Da-mi voie sa iti spun ca o data pe saptamana inainte de a ma baga la somn,citesc articolele de pe blogul tau. Pur si simplu,ma relaxează. Imi place faptul ca vorbesti cu lejeritate despre cresterea copilului tau,despre detalii interesante in privința unei sarcini/nasteri. Pentru mine,una,e interesant sa citesc avand in vedere ca nu am încă un copil,insa in 2-3 ani as dori sa am,iubesc tare mult copiii. Momentan am 23 ani,sunt ocupată cu sesiunea.:)) te pup si multa stima!! Felicitări pt ca esti un om normal desi esti vedeta! Ps. In diminețile libere,primul pas pe care il fac este de a lua telecomanda si a ma uita la „Vorbeste lumea”:)) Esti o scumpa si băiețelul tau asemenea!

  1. Madalina , 26 ianuarie 2017 at 8:00 PM

    Bună Adela, ma bucur ca alaptezi și ca susții mămicile pentru a alapta. Dacă tot ai deschis subiectul alaptarii mi-aș dorii sa dezvălui mai multe secrete ce ne-ar fi și noua de folos:), de exemplu cu ce este hrănit Alexandru atunci când tu nu ești acasă…(normal ca este hrănit cu lăpticul tău, dar eu ma refer aici la instrument cum ar fi cana , biberon). Ma macină tare mult gândul ca piticul meu va trebuii sa primească 1 sau 2 mese de lapte pe zi timp de 2 luni . Nu știu deloc cu ce să-l hrănească tati cat timp eu nu o sa fiu acasă, îmi este foarte frica sa nu renunțe la sân. Te rog dezvăluie mai multe” secrete ” legat de alăptare. Sigur sunt multe mamici are au nevoie. Și dacă ai putea sa ma ajuți legat de problema mea ți-aș fi recunoscătoare. Te puup

  1. Martha , 27 ianuarie 2017 at 11:19 AM

    Esti simpatica foc!:))
    Al meu Tudor face parte din generatia perfecta si e si premiant, fiind numai un loc 1 pe podium!
    Dar, majoritatea prietenelor mele, cunostintelor, a nascut in perioada asta…si la ele nu e chiar asa…e cam cum spui tu. Nu e o regula clar. Cred ca provocarea mare e „cum sa il iubesti la maximum , cum sa te bucuri cu/de el,cum sa mai fii capabila sa te joci inteligent, sa-i reamenajezi camera Montessori,sa-i citesti cat mai mult, sa…etc…cand ai nopti intregi nedormite si tu esti neom?”
    Felicitari!:)
    Am o curiozitate maxima, pentru ca presimt ca era vorba de acelasi nume…Inainte de Alexandru, ce nume ati fi vrut sa ii puneti (acel nume pe care nu te puteai hotar din ce categorie face parte, animale/parfumuri)??
    Pupici mamica cool

  1. Carmen , 15 februarie 2017 at 11:41 PM

    Buna Ade.
    In cresterea copiiilor nu cred ca exista cuvantul „perfectiune”…asa cum sustinea o doamna intrun comentariu. Perfect este Dumnezeu, punct! Trebuie sa auzim glasul tacut al copiiilor nostri si sa ne mulam dupa ei, indiferent care ar fi acesta. Ce nu suport sub nicio forma, sunt situatiile in care porti o conversatie si spui : „al meu copil nu doarme, sunt obosita de mor” si se trezeste una desteapta tare sa iti spuna „ahhh, dar al meu doarme toata noaptea, nu avem probleme”…Lasati! Lasati! Cand vezi ca o mama iti spune off-ul ei, e o chestiune de bun simt sa te abtii, ca stii si tu ca e bine ca-ti doarme copilul. Incearca sa ajuti cumva daca poti, ofera-i cateva ponturi, dar nu-i da in cap.
    Eu am nascut prematur si suntem in urma cu toate, dar…multumesc lui Dumnezeu este sanatos, restul se vor rezolva. Seara buna!

  1. Carmen , 15 februarie 2017 at 11:43 PM

    Am gresit, din cauza oboselii 🙂 intr-un*. Nu sunt perfecta!

  1. DeeaN , 26 februarie 2017 at 8:07 PM

    Bună Adela, din păcate trăim într-o societate în care copii trebuie sa fie perfecți de la început,chiar cu primele zile. Din prima zi ești întrebata dacă doarme, papa cum trebuie , ce face ce nu face, dacă plânge. Am si eu o bebelina de 5l,a fost o plângăcioasa pana la 2l se trezea la 2-3ore,apoi si-a făcut programul de somn de la 22-9. Între timp vine X pe la noi și întreba dacă mai plânge ca, copil lui y staaaa cuminte,apoi vine z și zice ca al ei nu are colici, nu plânge (și ca sa aflu ca defapt toți care treceau pe la z pe acasă, a văzut ca ii plânge și ei). Anyway, ca o alta ordine de idei, nuuu, nu vreau copil perfect, de aceea cei mai mărișori nu se mai duc acasă pentru ca mama l-a învățat sa fie perfect iar el a luat o nota mica la școală și o sa vina sf lumii.. Si uite asa.. Cine e vinovat? Va pupam!

  1. cristina pantiru , 27 februarie 2017 at 11:37 PM

    ROMAN:
    Eu am 3 fete ( 5 ani, 3,6 ani si 4 luni). Toate natural, toate alaptate, toate mucioase de la varste fragede- ultima chiar a servit 2 nopti de spital la doar 7 saptamani :(.Asa-i cand surioarele mai mari merg la gradi…Anyway….ce vreau sa-ti spun: ia lucrurile ca atare si nu-ti mai fa atatea griji. ESTI MAMA PERFECTA PENTRU COPILUL TAU.
    Copii se schimba mult o data cu cresterea; de ex cea mare dormea cand era bebelus ff bine si ziua si noaptea, acum e o reala problema cu somnul-doarme f putin; vrea sa se joace non-stop. Mijlocia dormea f prost (1 ora pe zi LA O LUNA, da???) si acum doarme excelent si la amiaza si noaptea. Cu mancarea, la fel: cea mare manca DE TOATE cand era bebelus (inclusiv urzica 🙂 ), iar acum ma trec toate apele la ora mesei…ar manca doar oua, cascaval si, eventual, piure. Mijlocia nu a vrut sa puna gura pe nimic decat dupa 7 luni, dar acum se invarte prin bucatarie ,, vleau mancare” cand e burtica goala.Cea mare avea 8 kg la 8 luni, asta mica are 7 acum, fix la 4 luni 🙂
    Si exemplele pot continua…
    Cat despre papa in timpul noptii, eu le-am luat in pat cu mine si asa dormeam si eu, dormeau si ele langa sursa de apa, mancare, siguranta si confort :). Acum am ramas doar cu bebelina…cele mari dorm in camera lor dar, sincer…imi e aaaaasaaaa de dor de ele noaptea; de mirosul si manutele lor moi.
    Toate trec, copii cresc…Again: nu te stresa, nu te speria, nu-ti fa griji inutile. BUCURA-TE!!!

  1. Alina Maria , 12 martie 2017 at 10:20 AM

    Ești extraordinara! Perfecta, ca fiu pe subiect. Mai scrie din astea te rog, pentru ca sunt mai mulți părinți care iși vor, sau care cred, copiii perfecți si nu vor sa admită ca si piticii lor trec sau au trecut prin aceleași „faze imperfecte”.
    Am doi copii, băiatul de 8 ani si fetița de 3, si vreau sa spun ca sunt total diferiți, si e super ok. A trebuit mereu sa imi fac program după ei, si nu e nimic rău in asta. Băiatul a fost groaznic la somn si la mâncat, iar fetița un înger si la dormit si la mâncat. Dar toate s-au schimbat vreo câteva luni in urma cand fetița care mânca orice acum e foarte pretențioasa. Si ce sa fac, asta e! Mergem mai departe si găsim noi o soluție. Ma bucur ca băiatul mănâncă bine acum ?. Si ma bucur si ca amândoi prefera fructele si legumele.
    Eu cred ca vorbind despre problemele si imperfecțiunile copiilor, si nu numai, cu alți părinți ar trebui sa ne unească intr-un fel si sa învățam din Greșelile altora sau sa ajutam si sa ne lăsam ajutați.
    Te pup si mult succes cu bebe A!

  1. Alina Mihaela , 12 martie 2017 at 4:59 PM

    Eu am 4 copii si inca unul pe drum. Pot spune ca sunt diferiti unul de celalalt, nu perfecti. La capitolul mancare stau foarte bine toti. Bineinteles, fiecare cu feluri de mancare preferate. Incerc sa gatesc in asa fel incat sa le placa tuturor, dar se intampla sa manance cate unul mai putin din farfurie pentru ca nu prea ii place cam ce-i pe masa. Nu iau in considerare mofturile si mananca mai bine la masa urmatoare. La capitolul somn, primul(baietel) a adormit la san pana la intarcare(1 an si 2 luni), apoi leganat pe picioare inca vreun an. Al doilea(fetita) a plans aproape non stop pana la 4 luni si jumatate cand i-am dat o suzeta(n-am vrut sa-i dau, dar ajunsesem la disperare) si tot se mai trezea noaptea pentru ca o scapa(aveam vreo 4 prin casa). Al treilea(fetita) de la 8 luni a prins drag de o bluza de-a mea si adormea instant cu ea. Pe la 2 ani i-am facut-o pierduta si s-a atasat de o bentita dintr-un material asemanator. Ultimul(baiat) adoarme dupa ce termina vreo 2 biberoane mari cu ceai. [Tin sa mentionez ca eu n-am mancat bine pana pe la 12 ani. Tineam mancarea in gura si nu inghiteam. Se rugau de mine sa mananc si-mi lua o ora si ceva o masa. Parintii mei erau disperati. Niciunul din copiii mei nu seamana cu mine, slava Domnului! ] Nu mi se par batai de cap, mi se par lucruri normale, dar nici perfect odihnit nu poti sa fii in conditiile date. Nu-ti face griji de ceea ce zic ceilalti, atata timp cat copilul e sanatos si voios, iar tu esti impacata cu tine.

  1. Mimi , 12 martie 2017 at 5:22 PM

    Ziua buna!
    Copilasii alaptati se trezesc noaptea intrucat simt mirosul de laptic al mamei.
    Odata ce sunt intarcati, somnul se regleaza.( din experienta cu 2 copilasi si sfatuirea cu specialist in alaptare, Anglia).
    Asadar, tine mult si de sursa de hrana a bebelusului. Foarte rar auzi de bebelusi alaptati care sa nu se trezeasca noaptea pentru a manca.
    sanatate si spor tuturor?

  1. admin (author) , 15 martie 2017 at 3:18 PM

    Iubitii de ei! ❤️ Adevarul este ca ne va fi dor de dependenta asta pe care o au fata de noi, chiar daca vine la pachet cu ceva sacrificii

  1. Aneta , 15 martie 2017 at 8:27 AM

    Dragã Adela, stim cã nu existã bebelusi perfecti, bebelusii trebuie doar iubiti. Apreciez cã-ti alãptezi copilasul, si iti doresc sã continui asta. Stiu cã nu e usor, sã nu mai pun la socotealã cât de infometatã se simte mereu o mamã care alãpteazã. Difersificarea asta, bat-o vina, cãci vãd cã esti curioasã sã intrebi, nu este o necesitate, asa cum societatea vrea sã ne facem sã credem. Am alãptat aproape exclusiv pânã la un an. Desigur, cã bebe a avut pofte: frunze de salatã in mânutã, morcov crud( pentru Dumnezeu, asta cu innecatul, da, s-au innecat copii si cu crenvursti), fructe si legume Crude in mânutã. Asa va uubi si brocoli si de toate. Si fãrã panica cã nu isi ia destul nutrienti. Natura este bine fãcutã. Bebe este fãcut sã fie iubit! Atât! Doamne Ajutã!

Leave a Comment