Alaptarea prin ochii mei si sufletul meu.

3 august 2016 | 130 Comentarii

IMG_0778 Mi l-au adus in salon infasurat intr-un prosopel albastru. Nu trecusera 40 de minute de cand nascusem. Eram inca ametita, teribil de obosita si tot ce imi doream era sa dorm. In clipa in care l-am vazut cuibarit in bratele mele, caci abia acum il vedeam cu adevarat, am inceput sa plang si in acelasi timp sa scot, parca cu alt glas, acela de mama, cuvinte ce se faceau punte intre noi doi. Inima mea, sufletul meu, dragostea mea, puiul meu. Insa puiului meu ii era atat de foame incat putin ii pasa de emotia mamei lui. Doamne, ce moment! Urma sa imi alaptez copilul. Ma emotionez mai tare acum amintindu-mi, atunci eram amandoi purtati de instinct si nu era loc de romance. Deloc. Dragostea mea, sufletul meu, inima mea, puiul meu mic, cu ochii inca umflati si pielicica transparenta s-a infipt hotarat cu gurita in sanul meu ,incat, in acel moment, am inteles cu adevarat ca de aici incolo am o singura responsabilitate: viata lui!

 

Treaba cu alaptarea, dragile mele, nu e deloc usoara. Daca despre nastere aveam deja o parere, o optiune clara, in privinta alaptarii, va spun sincer ca nici nu m-am sinchisit sa imi fac una. Parea totul rezolvat de natura. Trebuia doar sa fiu disponibila pentru fiul meu in timp ce el manca linistit si ma privea in ochi cu dragoste. Atat. Stiti scenele acelea din filme cu mama zambitoare, perfect coafata, fara cearcane, tinand la piept un bebelus cu ochi albastri si parul blondut carliontat, mancand linistit din sanul ferm al ei?

 

Ei bine, la noi nu a fost deloc asa. Cel putin nu la inceput.

Imediat dupa nastere, poate si putin inainte, apare colostrul. Practic, pana se instaleaza lactatia, adica in a treia sau a patra zi in cazurile fericite, aceste picaturi de colostru sunt suficiente pentru bebelusi, ei avand inca rezerve de hrana din burtica.

La maternitate, impreuna cu consultatii in lactatie prezenti, la fiecare trei ore incercam sa ii predam bebelusului prima lectie importanta din viata lui. Alaptarea.

Lui Alexandru nu i-a placut deloc sanul meu stang. Pur si simplu. Cu dreptul nu avea nimic, dar nici nu prea stia ce sa faca cu el. Il molfaia in fel si chip, il pupa, il voia, il dezmierda, dar habar nu avea cum sa se „prinda” corect de el. Caci va spun din toata inima, pe locul doi ca importanta dupa aparitia lactatiei este sa va invatati puiul sa se ataseze corect la san.

O prindere gresita aduce prapadul dupa ea. Dureri cumplite, refuzul vostru sistematic de a-l mai hrani, si inevitabil incetarea lactatiei.

Revenind, bebe nu voia sanul stang si basta. Fiecare masa ma frustra putin cate putin si incepusem sa cred ca am eu o problema, ca nu voi fi o mama buna pentru puiul meu.

Asadar, dupa doar doua zile ma gaseam in situatia in care de la un san nu voia sa manance iar de la celalalt nu prea stia cum.

Minunea s-a intamplat intr-o dimineata pe la 4:00 atunci cand asistenta mi l-a adus pe pici si mi-a propus sa incercam o noua pozitie de alaptare, el pe spate si eu intinsa intr-o parte. A insistat sa folosesc un mamelon de silicon pe care il refuzasem sistematic, dar pe care, din lipsa de speranta, acum ma hotarasem sa il incerc.

Pentru prima data Alexandru a mancat de la sanul stang. Aproape mi-au dat lacrimile de fericire. Eram atat de incantata ca nici nu mai simteam rana ce se instala la celalalt san.

A treia zi , deci, baietelul meu mancase stereo. 🙂 La plecarea din maternitate lactatia deja se instalase ramanand doar sa o stimulez prin atasari dese la cerere.

A urmat o perioada grea. Pe langa noptile nedormite, teama ca nu ma voi descurca, si slabiciunea corpului, mandra si hotarata se instala in casa mea furia laptelui.

Sani angorjati, mameloane cu ragade, extra sensibilitate la atingere, lacrimi la alaptat.

Imi amintesc si acum teroarea ce ma cuprindea atunci cand urma sa imi hranesc copilul.

Dar nu am renuntat, desi nu putine au fost momentele in care inmugurea parca un gand…Am urmat cu religiozitate toti pasii ce mi-au fost recomandati. Comprese calde inainte de alaptare si reci dupa. Comprese cu varza, masaje ale sanilor sub dus. Pompa de muls a fost si ea foarte utila in perioada aceea. Stimula ceea ce baietelul meu nu putea.

Toata tarasenia a durat inca trei zile. Am ramas totusi cu usturime puternica la atingere, chiar daca intre timp invatase sa se ataseze foarte bine.

Dragi mamici, daca doriti sa va alaptati copiii, puteti sa o faceti. Va spune o mama cu vechime de…doua luni. 🙂 Stiu ca e greu, stiu ca va doare teribil, stiu ca vreti sa renuntati, dar aveti incredere ca va trece. Durerile vor disparea si lapticul va fi exact cat are bebe nevoie.

Din ce am trait eu pana acum am tras niste concluzii si tare as vrea sa vi le impartasesc si voua, poate va vor fi de folos:

-daca vreti sa alaptati o sa si puteti

-dupa ce puneti bebelusul la san, numarati pana la 10 si daca simtiti ca durerea continua, inseamna ca nu s-a atasat corect.        Introduceti degetul mic in gurita bebelusului, astfel reusind sa va scoateti sfarcul nevatamat( au astia mici o forta de neimaginat)

-luati-o de la capat

-lapticul contine aproximativ 80% apa. in primele 10 min de supt apa este cea care hidrateaza bebelusul. Daca imediat dupa asta il schimbati la celalalt san sa nu va mirati ca la jumatate de ora va cere din nou mancare. Asadar lasati-l sa manance cat mai mult la un san si daca nu se satura mutati-l la celalalt. Data urmatoare incepeti cu cel din urma.

-eu ii scot aerul si in timpul mesei. Daca simt ca are un disconfort, il intrerup putin si il bat pe spate. Reiau.

-bebelusii iubesc sa stea la sanul mamei sa manance sau nu. Daca vedeti ca il apuca somnul nu il lasati. La mine cel mai bine functioneaza sa il ciupesc putin de talpi. Nu va bucurati ca a adormit, va va trezi pret de un spalat pe dinti.

-mananca putin, doarme putin. La noi nu a fost niciodata altfel.

-daca au aparut rani pe sfarcuri sau sunt foarte sensibile, spalati-le dupa alaptat si aplicati lanolina sau ulei de cocos. Stati cu sanii descoperiti. Uuuu, sexi! :))) La mine a functionat.

-desi sunt adepta alaptarii la cerere Alexandru foarte rar a cerut papa in interval mai scurt de trei ore.

-daca dintr-o data cere mult mai des lapte, e agitat la san de parca ar juca fotbal si nu mai doarme ca inainte e posibil sa treaca printr-un puseu de crestere. Noi tocmai ce l-am incheiat pe cel de 6 saptamani. Pff, se lasa cu cearcane adanci

-daca are nasucul infundat nu poate sa manance. Deci daca nu mananca e de verificat si asta.

-de cele mai multe ori bebelusii regurgiteaza. Nu va panicati, nu patesc nimic. Fie au mancat prea mult, fie i-ati bruscat putin voi ridicandu-i. Daca vomita, adica daca iese lapticul in jet, poate ar fi bine sa vorbiti cu pediatrul. Alexandru e super pofticios si mananca ca Haplea. Sigur ca avem umarul tot timpul patat. 🙂

-daca aveti nevoie sa plecati cateva ore si are cine sa ii dea sa manance o masa, folositi pompa de muls. De preferat mulgeti sanul din care nu a mancat, sau adunati in fiecare zi cate putin. Daca fortati sanul va intelege ca e nevoie de mai mult laptic si atunci va livra mai mult. Bebe nu va manca atat de mult asadar sanii vor ramane negoliti. Riscul e sa va treziti iar cu sanii angorjati sau doamne fereste cu vreo mastita.

-cat ii ceri sanului, atat iti da. Mai devreme sau mai tarziu.

 

Nu stiu sa mai fie ceva.

As vrea doar sa va marturisesc ca dupa nici doua luni momentul alaptatului a ajuns sa fie magic. Ma retrag cu fiul meu intr-o camera linistita, si fie citesc ceva in timp ce el papa, fie scriu ce simt, asa cum s-a intamplat cu acest articol, fie ascult muzica, fie mananc si eu niste pepene galben adus de tatal lui, fie il privesc. Si vreti sa stiti ceva? Ma priveste si el. Si chiar e ca in filme. Deseori lacrimez de fericire. Sensibilitate exacerbata? Eu o numesc dragoste. Aceea ce te transforma deopotriva in cel mai puternic om de pe planeta dar si in cel mai vulnerabil.

 

Vezi,bebe, e asa cum ti-am promis, continui sa am o singura responsabiliate, viata ta! Mai utila si mai cu sens nu m-am simtit niciodata, puiul meu. Da, iubirea mea, da inima mea, mama e aici…
Aceasta este povestea mea, poate seamana cu a voastra, poate este diferita.
Stiu ca fiecare dintre noi traim experienta asta unica intr-un mod extrem de personal, insa mi pare important sa o si verbalizam. Cred ca ajuta. E ca o terapie. Si mai mult decat atat, tare-mi par valoroase sfaturile venite din partea celor pe care eu le numesc acum super mame.
Pentru ca tot suntem in Saptamana Mondiala a Alaptarii m-am gandit ca este un bun moment sa va impartasesc gandurile mele si sa sper ca o sa imi fiti alaturi in campania educationala „Nestle Incepe Sanatos Creste Sanatos”,  in care voi continua sa
va povestesc despre importanta unei nutritii corespunzatoare in primele 1000 de zile, de la conceptie si pana la varsta de 2 ani.

 

Comentarii

  1. dyda , 3 august 2016 at 9:50 PM

    buna!
    bebele meu, M abia a implinit 3 luni, am nascut natiral si este alaptat exclusiv din primele minute de viata! am stat primele zile destul de mult cu el la san,are si el o parte preferata- dreapta si am avur o singura ragada pana la instalarea lactatiei pe sanul stang! privind retrospectiv… nu mi se pare atat de grea perioada.. doar plina de emotii noi si intense si fericiri enorme in care sustinerea partenerului si linistea mamei mi se par extrem de importante!
    felicitari pr alegerea de a naste natural si de a alapta!

  1. Alina Madalina , 3 august 2016 at 10:09 PM

    Multumesc pt sfaturile impartasite. Si noi avem aproape acelasi ritm si program de masa. Papam tatica la interval de 2-3 ore.
    Multa sanatate intelepciune si rabdare!!!
    S-a trezit bubulicul meu…..

  1. TeoFulga , 3 august 2016 at 10:12 PM

    Mi-au dat lacrimile citind. 🙂 Imi imaginez tot ce povestesti si imi dau seama din nou, ca nimic nu poate aduce un sentiment mai frumos ca cel de a fi mamica. Imi place tare sa te citesc din aceasta noua postura, si sa invat si eu lucruri extrem de utile pentru viitor. Creste inima de bucurie cand ma gandesc la tine si la puiutul tau. Pupici catre voi, dragilor!!!! :*

  1. Alexandra , 3 august 2016 at 10:16 PM

    Bravo Ade ca ai avut curajul sa nu renunti ! 🙂 Si eu un bobo de 1 an si 3 luni pe care il alaptez din primele zile dupa nastere . Alaptatul e cel mai minunat lucru si acuma la tine e doar inceputul sa vezi ce minunate or sa fie momentele cand deja stie sa ceara singur sanul 🙂 Succes in continuare si nu renunta laptele de mama e cel mai bun pentru bebe ! Pupici

  1. Oans , 3 august 2016 at 10:17 PM

    Sa va trăiască minunea si sa va bucure în fiecare zi. Si noi avem un junior ,David-1 an 6 luni, alaptat la cerere din prima zi pana in prezent,titi e la putere, un fel de best friend cand ceva nu ii convine. Si eu am trecut prin toate stările tale,nu m-am gandit sa renunt,desi am fost încurajată să o fac. Nu as da pentru nimic in lumea asta senzatia care o am în momentul în care il alaptez…e MAGICA. Multa sanatate si spor la alaptat!

  1. raluca iliescu , 3 august 2016 at 10:23 PM

    Draga Adeka,

    Felicitari! Ai reusit!
    Eu am trecut prin multe cu alaptatul, mi-as fi dorit sa fi Vut informatiile acestea inainte de nastere! Sa stiu ce sa fac. Desi am nascut la.privat, consultantul minune nu a aparut iar eu eram prea obosita, speriata, fericita, in dureri sa pot sa ma gandesc sa il solicit.
    A fost greu. Pt mamici se poate. Si daca nu reusiti atunci pompa devine prietenum vostru de nadejde. Eu m am muls exclusiv d3 la 6 saptamani ale bebelusului pana a implinit un an si as fi vrut sa mai am mult laptic. Puseu de crestere greva suptului mastita toate au dus la refuzul sanului. Dar nu am renuntat. Laptele de mama este minune pt copil.

  1. Tania , 3 august 2016 at 10:24 PM

    Un articol frumoos !!! Eu am 3 copii si cu totii am avut dureri la alaptare prima luna 🙁 . A 3-ea oara am avut rani adinci deci urlam cand puneam bebe la sin . Bucuria este ca vine si bebe 4 ? dar cand ma gandesc princ ce voi trece ?. Si zici ca tea ajutat lanolina si uleiul de cocos ?

  1. Catalina , 3 august 2016 at 10:27 PM

    Ce frumos ….e asa placut sa citesc ce scrii…Eu alaptez de 1an si 9 luni.Ai punctat toate detaliile Te pup

  1. Cosmina Sipos , 3 august 2016 at 10:28 PM

    Felicitari!Pt ragade sau usturime lanolina si conprese Multi Mam fac minuni.Alapteaza la cerere si daca poti il ei cu tine si il alaptezi cand vrea.

  1. Alice , 3 august 2016 at 10:28 PM

    Buna Adela ! Cand am
    Citit articolul tau mi-au dat lacrimile de emoții , aducându-mi aminte prin ce am trecut noi . Dominic are 1 an si 1 sap este alăptat exclusiv numai la cerere, am avut zile , nopți cand stătea la pieptul meu ore insir , plângeam
    De durere si emoție ,dar oricum a fost nu am
    Renunțat , uitându-ma in ochii
    Lui albaștri simțeam ca are nevoie de mine si de toata dragostea mea! Un sentiment unic , minunat

  1. Andreea , 3 august 2016 at 10:30 PM

    Asa este. Greu inceputul, dar totul merita. Daca la inceput imi spuneam „macar 3 luni sa alaptez”, acum la 1 an nu cred ca este suficient. Momentele de alaptat vor fi din ce in ce mai frumoase, zambete, mangaieri si Mama!:) felicitari pentru faptul ca inainte de toate iti faci meseria de Mama!

  1. Mihaela Sitar , 3 august 2016 at 10:32 PM

    Ceau Adela! Sebastian e nascut cu 2saptamani inainte de Alexandru. Toata sarcina mi-am forit sa.nasc.natural, dar se.pare ca pe ultima suta nu ne-am inteles eu si bebe si-am ajuns la cezariana. Mi-am revenit repejor, am avut ajutorul sotului. Amandoi am invatat cum sa avem gija de micul Sebastian. Si el mananca prea halos, regurgitam mai mereu, insa ne-am obisnuit cu acest aspect. Pe langa toate povestite mai sus de tine, eu am patit-o in ultima seara in spital…fata ce era cu mine in salon a.facut furia laptelui, Sebastian numai ce-l luase la baita si cand am auzit (eu fiind cu un san plin ca puiutul meu papase doar unul), aud si.mi se instaleaza o teama…si-ncep sa ma mulg…vine puiut rupt de foame dupa baita si-l asez la san si dupa vreo 10min ma apuca o durere, cand ma uit vad niste bilute de culoare portocalie, lipicioase, pe gurile de canal….Ce sa fie OareZ!?! Erau perlele de lapte, care daca nu le „spargea bebe” nu cred ca-l mai hraneam exclusiv la piept. Aveti grija de voi si laptic mult! Noapte buna!

  1. georgiana tudor , 3 august 2016 at 10:33 PM

    Buna. Eu alaptez de 1 an si jumatate…nu am avut consultant in alaptare’nu stiam de pusee insa mi am dorit sa alaptez. A fost singura mea dorinta…cu timpul am citit despre puseu despre tot ce inseamna alaptat. A fost greu dar merita.. ii voi da baiatului sa suga atat cat cere indiferent de gura lumii. E un sentiment extraordinar

  1. Florina , 3 august 2016 at 10:33 PM

    Buna.Avem si noi o gargarita de 2 ani peste cateva zile,pe care am alaptat-o exclusiv si la cerere si pe care o alaptez si acum cu mare drag.Efortul inceputului este imens si ultetior alte si alte provocări insa cu vointa si dragoste,toate le putem oferii micutilor nostrii sansa creșterii sanatos prin alaptare.

  1. Sanda , 3 august 2016 at 10:34 PM

    Buna Adela, m-am hotarat sa iti scriu pt ca inca nu au aparut zecile de comentarii in care cele ce nu au reusit sunt puse la zid, ca nu au fost in stare, ca nu inteleg ce e bine pt cei mici.. Si am mai auzit una ca nu-si iubesc copii.. Pfoi.. Mi se urca sangele in cap!
    Am trecut exact pas cu pas prin ce ai scris tu! Furia laptelui.. Plans dureri de spate la mine dureri de burta la bebe.. Nopti nedormite.. Plans plans si iar plans.. Simteam ca ma scurg ca efectiv nu sunt facuta pt asa ceva.. Am cedat aproape nervos.. Doua luni.. Ma bucur ca pt tine in doua luni lucrurile sau asezat.. La noi nu!
    Aveam senzatia ca mananca non stop.. Eram chipurile informata.. Asa ziceam eu.. Problema mea a fost ca am sanii mici (nu sariti toate ca nu conteaza.. Ca va zic eu ca e un mareee minus) efectiv eu nu aveam pozitie nici cum.. Nici pe o parte nici pe scaun.. Nici in cot nici pe perna.. La noi era un chin.. Eu nu puteam iesi din casa.. Ca daca era timpul mesei (fiind si iarna) mi-as fi scos sanul in zapada crede-ma.. Dar nu aveam cum…
    Marimea sanilor a fost un deavantaj pt ca bebe meu nu mufa bine sanul.. Si tragea aer cat sa-i provoace cei mai rai colici ever.. La 8 saptamani.. Aproape ca mi-am alungat sotul din casa dupa lapte praf ( tot eu fusesem aia informata sa nu am in casa o cutie sa nu cad tentatiei).. A dormit 5 ore noi il priveam incontinuu sa vad daca reapira.. Si am continuat.. Si de la 8 saptamani m-am bucurat de copilul meu 🙂 a dormit.. Nu mai avea colici..si eu ma oprisem din plans.
    Am spus povestea mea tuturor…sunt pro alaptare.. Dar pt cine poate! Ideea sustinuta de tine ca daca vreti puteti.. E asa cu dus si intors eu mi-am dorit ff mult.. De fel sunt ff ambitioasa si tot ce imi propun imi iese.. Dar n-am putut 🙂
    Au trecut aproape 3 ani.. In curand ne dorim un alt prunc.. Nu stiu cum voi proceda acum.. Parca as vrea sa vad cum e cu bebele si pana la 2 luni.. 🙂 sa ma bucur si de perioada pe care simt ca am pierdut-o 🙁

  1. Rebeca iosif , 3 august 2016 at 10:34 PM

    Felicitări ca ai ales să îl alăptezi!așa e,daca vrei se poate,mai greu sau mai ușor,dar se poate (așa am fost create).noi avem 2ani si 4 luni de țiți si nu da semne ca ar renunța.succes in continuare!

  1. Irina , 3 august 2016 at 10:35 PM

    Avem si noi un Alexandru de 1 an si 3 luni, pe care inca il alaptez si mă topesc de dragul lui cand îmi cauta sanii cu gurita si fiind mai mare acum si cu manutele.A fost extrem de greu la început, la sânul drept nu l-am pus aproape o saptamana pentru ca am avut o ragada foarte urata, dar a trecut si cine zice ca durerile nasterii, alăptării si noptile nedormite se uita are perfecta dreptate.La următorul copil sper sa pot naste natural din nou si sa pot alapta ca si acum.
    Te pup si va apreciez foarte mult.sunteti o familie foarte frumoasa

  1. Selena Madalina , 3 august 2016 at 10:35 PM

    Fetita mea s-a nascut cu 3 zile inaintea lui Alexandru, si este si ea alaptata la cerere, nu ai idee cat de bn m-am simtit cand ai aparut la tv si ai povestit despre treaba cu alaptatul, eu rasifland usurata ca se afla inca cineva in aceeasi situatie. Credeam ca eu fac cv gresit si ranile sanilor erau din cauza mea , habar nu aveam cum sta treaba cu alaptatul stiind doar ca e bine pt bebe si in acelas timp foarte sanatos. Dupa ce am citit primul tau articol mi-am dat seama ca lipsa de informare si doctorii care nu prea ajuta pot duce la privarea unor bebelusi de sanul mamei . Acum dupa 2 luni totul merge erfect iar momentul alaptarii nu mai este un chin ba chiar cea mai mare placere a mea ❤️

  1. Lidia , 3 august 2016 at 10:36 PM

    Buna! Desi sunt la prima nastere (cezariana desi am vrut naturală dar nu a fost sa fie) bebelina mea are 4 luni dar a mâncat din prima si nu am avut probleme cu alaptatul nu am avut răni dar nici durere …:) ♡ ….Crestere mare!

  1. Raluca , 3 august 2016 at 10:36 PM

    Si ai uitat inca ceva ADELA! CEI MAI FRUMOSI SANI SUNT AI UNEI MAME CARE A ALAPTAT (da cei lasati de care tuturor femeilor le este teama…si multe se fandosesc ca nu pot alapta si din avest motiv). BRAVO ADELA CA NU ESTI O MAMA DIPERATA SA SLABEASCA SI SA SPUNA…CA NU A PUTUT ALAPTA…si care apare dupa 2 luni FIT si TONIFIATA si cu SILICOANE! Si binenteles cu biberonul infipt in gura copilului!

  1. Ana Isari , 3 august 2016 at 10:36 PM

    Adela, mama minunata,

    Fetita mea are 3 luni acusi. Citind randurile scrise de tine parca imi retraiesc inceputurile mele cu bebelina! Am nascut natural o fetita sanatoasa de 3.600gr. Alaptarea pentru noi a fost la fel de dificila! La un moment dat vroiam sa renunt din cauza durerii, dar ne a ajutat foarte mult „nipple shields ” ( mameloane din silicon) . Acum suntem fericite! Bebe gangureste, zambeste si chiar rade cu toata puterea ei ! Iti uram toate cele bune ! Multa sanatate si sa fiti la fel de fericiti! Fii mandra de tine! Eu sunt!

  1. Laura Kiss , 3 august 2016 at 10:37 PM

    Felicitari pentru perseverenta! Jos palaria pentru tine, persoana publica, care promovezi alaptarea! Mai rar asa ceva in Romania! Baietelul meu a implinit de curand un an si mergem inainte cu drag si spor cu alaptatul! Va doresc sa aveti un drum cat mai lung si frumos in cea mai frumoasa poveste de pe acest Pamant: legatura dintre mama si copil prin intermediul alaptarii!

  1. Silviu Pal , 3 august 2016 at 10:38 PM

    Buna Adela,
    Am salvat acest articol in bookmark, la sectiunea „Pentru cand voi fi tata”, ca sa il am la indemana cand sotia mea va avea nevoie de sprijinul meu. Iti multumesc pentru deschidere si detaliile intime din procesul de alaptare al lui Alexandru.
    Cu drag,
    Silviu

  1. Ioana , 3 august 2016 at 10:39 PM

    Felicitari, Adela! Un articol emotionant, un subiect pe care nimeni nu-l impartaseste. Astept un baietel si m-au coplesit toate emotiile citind acest articol. Multa sanatate!

  1. Cosmina , 3 august 2016 at 10:39 PM

    Buna Adela,
    Te citesc de ceva timp 🙂 imi esti draga inca de dinainte de a deveni mama 🙂 si citind acest articol imi esti si mai draga! Ma bucur tare ca incurajezi mamicile sa alapteze, sa nu renunte! E foarte important pentru toate acele mamici care poate trec prin ce ai trecut si tu sa gaseasca o alinare in cuvintele tale ai sa spere ca intr-o zi va fi bine 🙂
    Daca la inceput de diversificare nu vei sti in ce parte sa o apuci, te vei simti coplesita de informatii si poate nu vei gasi persoana potrivita sa te ajute, imi poti scrie si te pot sfatui cu drag 🙂 sunt pasionata de alimentatia sanatoasa a copilului, mai am un pas si voi deveni un consultant in diversificare acreditat si cu drag te pot ajuta (gratuit, asa cum o fac cu toate mamele) si poate pe viitor vom face impreuna niste conferinte in care sa le vorbim mamelor despre diversificare si alaptare (aceati doi balauri care ne sperie pe toate) si sa le aratan ca e atat de frumos si simplu, atunci cand primesti informatia corecta 🙂
    Copil cuminte, sanatos si mancacios iti doresc 🙂

  1. Claudia , 3 august 2016 at 10:40 PM

    Doamne,am plâns citind ce ai scris…eu tocmai am încheiat perioada de alăptare,fetita mea are un an si trei luni(n as fi făcut-o,dar a trebuit din motive medicale)si crede ma sfârșitul e la fel de greu ca si începutul…ei ii este mai usor decat mie,pentru ca fiecare moment in care am alăptat o a fost magic…a însemnat atat de mult si imi va lipsi enorm:(Felicitari

  1. Florina , 3 august 2016 at 10:42 PM

    Cele 1000 de zile se calculeaza de la conceptie? Eu am un bebe de 1an si 6 luni pe care inca il alaptez…nu de putine ori am auzit ca e prea mare si sa-l intarc. Nu-mi doresc asta, e momentul nostru de intimitate si vreau sa continuam cat mai mult…ma bazam pe cele 1000 zile si credeam ca e pana la 3 ani 😉 nu am luat in calcul si perioada intrauterina…de ce se calculeaza si ea?

  1. Claudia , 3 august 2016 at 10:44 PM

    Buna Adela.am plâns citind articolul tau,pentru ca eu tocmai am încheiat perioada de alăptare exclusiva,timp de 15 luni ,a fetiței mele si crede ma sfârșitul este la fel de greu ca si începutul…Doamne,imi ca lipsi atat de mult,pt ca a ti alăptat puiutul,e ceva magic.la mine este al doilea copil si probabil si ultimul…dar perioada in care am alăptat,a fost cea mai frumoasa din viata mea!!!felicitari Adela si creștere usoara in continuare!

  1. ivanus mariana , 3 august 2016 at 10:46 PM

    Buna,nu credeam ca o sa alaptezi sincer,desi mi -am dorit sa o faci,insa din pacate maj.vedetelor aleg calea mai usoara pt ele,nu pot sa zic ca imi erai indiferenta dar nici fana ta,insa acum am tot respectul ca ai reusit ceva ce ar trebui de fapt sa reuseasca toate mamele.si sunt de acord cu tot ce ai mai putin finalul,nu pana la2ani,ci pana la autointarcare,sau cel putin o intarcare blanda:)

  1. Anca Lucaci , 3 august 2016 at 10:49 PM

    Buna, Adela!
    Un articol foarte reusit, sunt sute de mamici care nu stiu cum sa isi vindece ragadele sau sa puna copilul corect la san din lipsa de informare, sau din cauza personalului medical care din cauza vitezei si a altor probleme admistrative nu au timp pt instruirea mamicilor. Eu personal am mai folosit pe langa lanolina pura si comprese cu aloe vera de la multimam care le recomand tuturor mamicilor (sunt putin cam scumpe dar merita, eu taiam compresa in 2 si o puneam pe mamelon intre alaptari). Noi avem 1 anisor jumate si inca il alaptez. Ma apuca plansul ca trebuie sa ma intorc la serviciu si trebuie sa-l intarc, e foarte greu momentul intarcarii( aici cred ca incepe adevarata depresie ” postpartum”). Bucurate de fiecare clipa din viata voastra, petrece cat mai mult timp cu el, timpul nu ne iarta el „zboara ca vantul”. Sa cresteti mari si sanatosi!

  1. Oana , 3 august 2016 at 10:52 PM

    Hehe…Mi-am amintit cu drag si eu de acele momente de la început… Cand mi-au pus-o pe Eva lângă mine ( imi făcuseră cezariana de urgentă după ce trecusem prin travaliu fără epidurala si după o ora si ceva de împins), cand mi-au pus-o in brațe si am alaptat-o prima data…totul părea ireal de frumos! Eram si eu absolut hotărâtă ca voi alapta si asta am si facut dar cu maaari probleme. Eva are 7 luni deja si imi dau seama ca oricât am citit cand am fost gravida si după ce am născut-o, nimic nu a fost cum am crezut ca o sa fie si nimic nu te pregătește pentru ce vei întâmpina! Inca din maternitate Eva adormea la san după maxim 5 minute si ce sa o mai trezești! Am încercat toate metodele care m-au învățat asistentele, au încercat chiar si ele si nimic! Ea dormea tun si molfaia pe san! O puneam jos si se trezea bineînțeles! Încercam din nou, aceeași poveste. Asaam ajuns, contrar tututor recomandărilor din cărți si de pe site-uri de profil sa o țin la san o ora poate chiar mai mult, timp in care ea mai mânca, mai dormea… Ajunsă acasa, totul bine si frumos vreo 2 zile, pana in a3 a noapte cand o apuca un plâns din care nu o mai puteam opri . Bineînțeles după ce am epuizat toate variantele am zis ca sunt colici, ii dam un sirop pt asta si tot degeaba. Asa ca la ora 3 dimineața soțul mergea sa cumpere lapte praf. Am studiat atunci rapid cum se prepara pt ca nu ma interesase deloc subiectul si i-am dat Evei „suplimentul”. Cedasem! Si de atunci după fiecare masa de san in care ea mai mult dormea decât mânca ii dădeam si acel supliment si se pare ca asta a multumit-o. Am funcționat asa si am ajuns in timp cam pe la 3 luni sa ii dam doar seara lapte praf bineînțeles după masa de san. Am luptat in acest timp cu o mastita, ragade, pompat după fiecare alăptare dar nu am renunțat nicicum! San prima data si pe urma biberon! Imi era frica sa nu refuze sânul daca simțea ca vine mai bine de la biberon dar nu a fost asa. Au fost momente in care chiar refuza categoric biberonul. Imi dădusem seama la un moment dat ca ea nici macar nu era atașata corect la san! Găsise soțul un filmuleț al unui specialist in lactație care m-a ajutat enorm! Ar fi fost mana cereasca sa il descopere mai repede! Dar totul a fost bine pana la urma! Am găsit metoda care ne-a ajutat pe noi sa funcționam! Eva a avut pana la 6 luni laptele matern ca masa principala, am început pe urma ușor si diversificarea si o alăptez in continuare cu succes! Doamne ajuta e perfect sănătoasa si creste frumos, are 9 kg si 74 cm la 7 luni si o iubim mai mult decât orice pe lumea asta!

  1. Lidia Vadan , 3 august 2016 at 10:55 PM

    Ce frumos și realist spus. La fel m-am simțit și eu, total depășită de situație, de noul meu statut. Am avut șansa ca bebe a luat sânul din prima (citisem despre cât e de importanta o poziție corecta la sân,și am reușit sa îl așez bine-nu m-au durut deloc și a păpat tot tot ?). Ce a urmat a fost mai greu. Schimbări hormonale incredibile, greu de înfruntat. Am născut cu cezariana, deși nu mi-am dorit deloc acest lucru. Pur și simplu nu s-a întors ?. Am fost foarte aproape de depresie…plângeam incontinuu fără sa mă pot opri. …oboseala mare deși bene dormea foarte bine,care 3 ore. Am avut prea mult lapte, când nu manca trebuia sa mă mulg, sau mă ajutau doamnele din spital. După 4 zile, acasă, prima noapte- crunta! !!! Se trezea din jumate în jumate de ora. Nu înțelegeam ce se întâmplă. Când ii auzeam scancetul,mă sageta în inima. Abia pe la 6 dimineață ne-am gândit eu și soțul meu ca poate nu e satul. Aveam lapte praf cumpărat-de rezerva-și după ce a mâncat a dormit 3 ore. Am plâns la gândul ca toată noaptea copilul meu a răbdat foame. Aproape ca îmi pierdusem laptele din cauza oboselii. ..dar nu am renunțat. Mi-am sunat niște prieteni deosebiți, terapeuți Bowen -o terapie nemaipomenita,și după doar o ședință laptele a revenit!!!! Am început sa beau câte 4 litri de ceai pentru lactație, sa mănânc cât mai bine ca sa simulez lactația. …și am reușit. .Mi-am alăptat minunea pana la 1 an și 6 luni când s-a înțărcat singur. Citisem pe blogul Danei Rogoz ca Vlad s-a înțărcat singur. Mi s-a parut SF. Al meu era disperat după „titi” ,eram îngrijorată ca nu voi reuși sa îl înțarc …și miracol, el singur s-a desprins. Așadar, mămici minunate! Se poate! Se poate sa alaptam,deși, e adevărat, e greu, e o provocare. Dar e cel mai frumos cadou care îl putem oferi copiilor noștri. Felicitări, Adela!!!! Sa creșteti mari și sănătoși și sa va bucurați de fiecare moment împreună. Acuma piticul meu are 1 an și 9 luni și e cel mai minunat copil din lume! !!! (Ca doar e al meu?)

  1. simona , 3 august 2016 at 10:57 PM

    Parcă ma vedeam pe mine si pe micuţul meu Lucas care pe 1 iulie a făcut i lună <3 când citeam!contactul dintre mine si puiul meu când alaptez este magic chiar dacă am avut lacrimi,in ochii mei puteai sa vezi o forţă de supereroină pe care o femeie o are doar când devine mamă.e posibil sa iubeşti o fiinţă atât de mică atât de mult încât viaţa prima de el sa ti se pară fără sens!!!succes la alaptat mămici!!!

  1. Anda , 3 august 2016 at 10:59 PM

    Felicitari ca ai reusit sa alaptezi! Si eu am un baietel nascut la cateva zile distanta de al tau, si pot sa spun sincer ca daca nu eram foarte hotarata sa alaptez, si daca nu era sotul meu sa ma sustina, probabil renuntam. Tot ca tine, nici eu nu mi-am inchipuit ca poate fi atat de greu.Credeam ca voi reusi din prima, dar nu. A fost extrem de dificil, dureros, consumator. Eram dupa cezariana, nu ma puteam misca din cauza durerii (nu mi-am dorit cezariana, dar asa a trebuit pana la urma dupa un travaliu de 11 ore fara progres), eram o epava hormonala, nu vedeam luminita de la capatul tunelului de la cat eram de obosit ca bebe manca uneori si din ora in ora. S-a mufat gresit din prima zi si de atunci am si avut niste rani care s-au vindecat complet abia dupa 14-18 zile, care ma dureau de imi dadeau lacrimile cand il puneam la san, trebuia efectiv sa imi fac curaj de fiecare data, si ma treceau transpiratii reci cand se atasa pana trecea durerea initiala, iar din cauza ranilor ma mai durea si in timpul alaptarii. Pana intr-o zi cand a trecut, dintr-o data bebe s-a atasat singur cum trebuie, ranile chiar s-au vindecat (am pus lapte de-al meu pe ele, ulei de coco si am stat cu sanii la aer non stop, la mine nu a prea mers cu lanolina sau garmastan). Am tot citit pe forumul pe care eram ca va veni si ziua aia, si nu credeam, dar uite, am reusit sa alaptez fara durere. Din cauza ca la sanul drept aveam cele mai groaznice rani, l-am cam evitat oarecum inconstient in perioada aia, iar acum stangul produce mai mult, si dreptul mai putin, si incerc sa imi reglez productia cumva, sper sa nu fie prea tarziu (uneori am impresia ca si bebe prefera sanul stang).
    Daca mai sunt mamici care te citesc si sunt la inceput, si le e greu si doare si e groaznic, vreau sa le transmit ca o sa fie bine, chiar daca nu pare pe moment. Sincer, imi venea sa renunt, dar ma bucur ca nu am facut-o.

  1. Alina , 3 august 2016 at 11:01 PM

    Buna Adela. M-am emotionat citit cele scrise de tine,si mi-am adus aminte de nasterea fetitei mele,de acum 4 luni si o saptamana. Din pacate nastrea a fost una dificila cu probleme,num-am putut bucura de puiutul meu imediat dupa nastere,doar a doua zi, prin vizite facute la neonatologie. Lactatia am abut foarte tarziu,aproximativ 2 saptamani,si asta ajutata cu tot felul de tratamente,homepoate. Au functionat , doar timp de 6-7saptamani..Nu m-am putut bucura de perioada asta mai mult timp…Poate la urmatorul bebe o sa am mai mult noroc. Felicitari pt ca esti o mama asa cum si-o doreste copilul tau. Cu fiecare dimineata o sa-ti faca viata si mai frumoasa si ai sa te minunezi de el in fiecare zi ….

  1. Ana Cristea , 3 august 2016 at 11:03 PM

    Bunå Adela! Am citit cu plåcere si emotii in suflet prin ce ai trecut ca så alåptezi! Exact la fel am påtit si eu si alåptam cu niste råni pe mamelon de nu må puteam oprii din plåns cu orele….. Au trecut aproape 9 ani de atunci si am uitat, acum imi lipsesc cele 11 luni de zile cåt mi-am tinut puiul de om la piept si l-am privit cum savureazå cu plåcere fiecare picåturå de lichoare magicå. Va mai fii un hop nasol in alåptare atunci cånd åi ies dintisorii si te v-a musca cu o plåcere de vampiras razand cu poftå atunci cånd tu crezi cå nu e adevårat ce ti se intimplå ???As vrea så iti dau un sfat, foloseste låpticul de la sån ptr orice problemå legatå de bebe…. Nas infundat un pic de låptic in nas, zgårieturå fåcute de unghiute pune låptic pe bubitå, curg ochisorii sau se lipesc putin lapte pe compreså stergi usor si nu o folesesti niciodata si la celålat ochi!! Primul sfat pe care moasa il då mamei aici in Suedia unde tråiesc este så se foloseasca de lapticul de la san nu numai ptr al alåpta pe bebe. Mult succés iti doresc si så stii cå te citesc cu plåcere de peste måri si tåri! //Ana

  1. Roxana , 3 august 2016 at 11:09 PM

    Așa ma bucur ca ma aflu si eu, tot de 2 luni in lumea binecuvantatelor mămici cu un superb băiețel ❤️

  1. Andreea Alexandr , 3 august 2016 at 11:10 PM

    Buna Adeluca mea iubita. Prin articolul tau, am retrait si eu amintirile cu filip de la prima alaptare. Daca inceputul a fs dureros acum e ceva magic. De fiecare data cand il am pe filip la pieptul meu nu ma mai satur sa il privesc cu iubire, cu emotie ca acel omulet e al meu. 1 an si 2 luni de alaptat, de iubire, de fericire si mergem mai departe, cat putem. Felicitari si tie ca nu ai cedat si alaptezi in continuare. Imi sunteti tare dragi…te iubim mult. Sa ai o seara frumoasa..

  1. Alexandra , 3 august 2016 at 11:10 PM

    Felicitari pentru tot, pentru rabdare, pentru lupta, pentru minune, pentru tot!
    Vineri nasc prin cezariana, din nefericire nu pot natural, nu ma ajuta nici bebele, nici natura.
    Am fost informata de astfel de greutati cu privire la alaptare, dar tot imi este extrem de frica si nu stiu cum si ce sa fac ca sa previn. Am salvat articolul tau, foarte dragut si detaliat, il voi reciti la nevoie. Deocamdata, parca nu ma recunosc, am o stare de griji, panica si multe stari ciudate. Multumim pentru articol!

  1. gea , 3 august 2016 at 11:13 PM

    Faina fata esti Adela. Bravo , felicitari!am trecut prin toate plus inca ceva 🙂 , dar la dublu , ca noi avem gemeni. Acum au un an jumate ! Succes in continuare !

  1. Lavinia , 3 august 2016 at 11:14 PM

    La fel am patit si noi..a fost o perioada destul de grea cea de inceput, dar toate trec si cel mai frumos sentiment este sa iti simti puiul la piept si sa te priveasca cu ochisorii lui cu atata drag! Va dorim o alaptare cat mai lunga…noi am ajuns deja la 1 an si 3 luni si continuam. 🙂

  1. Alina , 3 august 2016 at 11:14 PM

    Felicitari, as fi vrut sa stiu toate astea inainte de nastere, din pacate oboseala, stresul, emotia si cei din jur m-au facut sa gresesc in alaptare. Greseala pe care acum o regret enorm de mult, ma simt vinovata ca nu am avut mai multa ambitie! Sanatate amandurora, te citesc mereu!

  1. mary , 3 august 2016 at 11:26 PM

    Ma bucur mult pt. tine, deja pt.mine e prea tarziu…copiii mei sunt mari( 23,3 si in curand18 ani).Desi am nascut natural si am alaptat doua frumuseti de fete, am simtit ca totul a trecut prea repede si ca nu am trait profund acele momente.Ma rog la bunul Dumnezru sa ne tina sanatosi sa le indrumam pasii spre bine… Tie ,bebelusului tau multa sanatate si in curand o surioara, nimic nu poate fi mai frumos !!!!

  1. Elena ana , 3 august 2016 at 11:33 PM

    Buna. Te felicit pentru conceptele sanatoase pe care le ai. Este foarte bine ca o persoana publica sa vorbeasca despre acest subiect si sa ofere sfaturi cu adevarat importante. Ce doresc eu sa adaug este ceva spus de un medic neonatolog: nu exista femeie ce sa nu aiba lapte pentru copilasul sau, toate mamicile au lapte si pot alapta. Spun asta pt ca eu cunosc mai multe persoane ce nu alpteaza decat cele ce alapteza. Pacat. Este unul din cele mai banale dar si cele mai mari lucruri pe care le putem face pt bebelusi. Succes mamici istete! 🙂

  1. Alexandra , 3 august 2016 at 11:38 PM

    Buna!!! Un articol foooarte util pentru mamici si extrem de emotionant!! Recunosc ca atunci cand am inceput sa citesc articolul m-am gaandit ironic :”alta vedeta care nu isi alapteaza la san bebelusul si gaseste tot felul de scuze ca sa stoarca vrea 2 lacrimi pe aici”” Da, lacrimi recunosc ca mi-au curs vreo 2, dar de emotie, de bucurie pt tine si bebe si pt ca mi-am adus aminte cum a fost la noi. Sper sa dea Domnul sa mergeti asa bine inainte, sa nu aveti parte de evenimente neplacute.Eu am avut probleme cu alaptarea din primele minute, cred ca am avut parte de cam toate problemele la sani care se pot intampla mamicilor ce alapteaza, dar nu m-am lasat nici un minut!! Mi-am alaptat papusa pana la 2 ani si sunt ft mandra de mine pt asta!!!

  1. Alina Bianca Gherman , 3 august 2016 at 11:39 PM

    Buna Adela! Felicitari tie si bebicului tau ca ati ajuns atat de departe cu alaptatul exclusiv natural si Doamne ajuta incontinuare! Am si eu o fetita de 28 de zile ,la fel alaptata la san exclusiv,am trecut si noi prin fiecare etapa in parte la fel ca si tine,cu greu am ajuns pana aici si tare mi-as dorii sa mergem mai departe. Nu stiu daca tu sau celelalte mamici ati patit sa aveti impresia ca nu mai aveti lapte…dimineata si pe parcursul zilei parca e suficient iar seara efectiv simt ca nu am ce sa ii dau fetitei sa manance..reusesc sa o adorm,greu ca am impresia ca adoarme flamanda..dupa ,cand se trezeste peste 3 ore am iar laptic..nu stiu daca suficient in schimb..
    Ma bucur enorm sa citesc articolul tau despre alaptare exact astazi cand sunt intr-o dilema atat de mare.. Stiu cat de sanatos este laptele matern,nu vreau sa incep sa ii dau lapte artificial de asta nici nu stiu ce sa fac,cum sa procedez,nu inteleg unde este problema,incerc sa gasesc solutii cu speranta ca bebele meu nu sufera prea mult in tot timpul asta..
    Si alta problema cu care ma confrunt eu si inca nu i-am dat de capat : Ai recurs la un regim alimentar special pe perioada alaptarii? Noi avem si probleme cu colicii si sunt zile cand efectiv nu mai stiu ce sa mananc..
    Sper ca nu am deranjat cu problemele si intrebarile mele.. Multa sanatate va doresc,crestere usoara si la cat mai multe momente minunate impreuna! Sunteti superbi toti 3 si va iubesc! Pupici de la noi ???

  1. Raluca , 3 august 2016 at 11:50 PM

    Imi amintesc si acum acel moment din viata mea,desi au trecut 6 ani de atunci…pentru mine a fost cea mai mare durere pe care am indurat-o ..6 luni ca atat am rezistat…era o durere imbibata cu fericirea de a imi privii puiul si de al simtii aproape de mine…eram fericita si plangeam in acelas timp..nimic,niciodata nu se va compara cu acele momente..si totusi foarte putine vorbim
    Despre acele momente din viata noastra

  1. Roxana , 3 august 2016 at 11:55 PM

    Si eu am alaptat.o pe micuta mea 2 ani. Nu a fost usor inceputul. Chiar deloc. cam o saptamana refuza efectiv sa primeasca sanul. Am incercat fel si fel de pozitii, mameloane false, pompa. Dar e adevarat: daca iti doresti cu adevarat sa alaptezi nu ai cum sa nu reusesti. Si eu am reusit. M.am depasit si mi.am depasit de prea multe ori limitele in acesti 2 ani. Dar sa.ti vezi puiul crescand din tine si prin tine e o minune.

  1. Ionela , 4 august 2016 at 12:01 AM

    Băiețelul meu cel.mic are 2 anj si 2 luni. Îl alaptez încă la cerere și e cel mai frjmos moment!
    A trecut astfel maj ușor peste faza când i-au dat dinții. ., când e bolnăvior Etc.
    Merg pe autointarcare….:) Asta e ! Aca vrea pana la 5 anj…așa fac! :))

  1. Angi , 4 august 2016 at 12:02 AM

    Timp de 3 ani si 10 luni am trăit împreuna cu fetita mea cel mai emotionant, intim si linistitor moment mama-copil.

  1. Cristina Matota , 4 august 2016 at 12:03 AM

    Felicitări pt efortul depus in alaptare! Eu am avut răni de la început, asistente varza la filantropia, m-au ciupit de sani, erau brutale. Noroc ca mi-am luat tetine de plastic si nu am renuntat numai ca laptele a venit f greu. Am fost nevoită să-i sau putin lapte praf ca bebe era lesinat si scăzuse f mult in cateva zile. Dar a venit laptele si este si in prezent din belsug(5luni). Am aruncat atunci jum de cutie de LP si nu am mai cumparat. M-a încurajat mama f mult, mi-a povestit prin ce chinuri groaznice a trecut, iar eu am continuat sa folosesc protectiile pt sânii, iar bebe s-a obisnuit cu ele si din pacate le folosim si acum. Pediatrul a spus ca voi ramane fara lapte din cauza lor, dar este din belsug pt ca bebe trage f bine, numai ca asa s-a obisnuit si mi-e prea mila sa-l las cateva zile sa plângă(asa am mai citit din experienta altor mamici) dc ii sau direct cu sanul. Nu e deloc confortabil pt ca trebuie sa le sterilizez mereu, dar altfel mi-e ca renunta la san, asa ca mergem asa in continuare. Ai descris frumos experienta cu bebele, asa este, sentimentele sunt unice si abia cand ai copilul in brate esti cu adevarat mămică si apare sentimentul matern. Incepe o relatie pt totdeauna si va fi una frumoasa cu siguranta. Asteptam urmatoarele articole!

  1. Laura , 4 august 2016 at 12:06 AM

    Adela draga experienta mea e 100% identica cu a ta. Doamne cat m-am chinuit in prima luna cu alaptatul, ranile, etc. Dar in final am reusit si am continuat pana la 1 an si 8 luni. Sanatate multa sa aveti!

  1. cristina , 4 august 2016 at 12:08 AM

    Ai punctat f bine totul. Secretul meu a fost sa stau o zi intreaga in pat cu bebe atacat la san asa am trecut eu la un ritm normal de alaptare. Plus mulsul care era obligatoriu in primele zile. Apoi bebe facea toata treaba. Si eu la spital dupa nastere, toata obosita numai asta nu ma asteptam la acest nou capitol alaptarea. Intr-adevar este o lupta grea pana ii dai de cap. Acum nu stiu cum sa il intarc sa facut mare bebe. Alta problema.

  1. roxana , 4 august 2016 at 12:21 AM

    In curand implinim eu si puiul meu cel mic 2 ani si 2 luni de alaptare si inca continuam, iti doresc si tie cel putin la fel

  1. Diana , 4 august 2016 at 12:28 AM

    Eu am stiut inainte sa nasc prin ce au trecut mama si prietenele mele si asta m-a speriat foarte tare … asa ca inca din primele ore am folosit lanolina si alternam cu inca o crema speciala pt ragate. Imediat dupa fiecare alaptat imi puneam aceste creme, iar inainte cu o ora sa alaptez ma pregateam (imi spalam sanii si stateam cu ei descoperiti). Asta am facut pana am iesit din spital + o saptamana si am reusit sa nu fac nici o rana. In afara de o usoara senzatie de disconfort nu am avut in prima luna. Si da… mameloanele din silicon au fost magice si am incercat de la 2 firme pt ca sunt foarte diferite si nu mi se potriveau deloc primele… le-am folosit o luna jumate pana cand nu mai aveam nici un disconfort, dar din 7 alaptari una era fara mameloane. Eu zic ca daca urmati toti pasii acestia si atasati copiii la san corect nu aveti cum sa faceri rani.

  1. Maria , 4 august 2016 at 12:33 AM

    Am si eu un baietel de 1 anisor acum. Imi aduc aminte cu groaza de primele saptamani si luni. Eu nu am avut ajutor din partea nimanui si cand zic nimanui..ma refer la nimeni. Sotul lucra. Nu dormisem cu vreo 3 zile inainte sa nasc, apoi am.nascut, natural si cine naste natural stie cat de mult te epuizeaza. Apoi n-am mai dormit deloc. Poate vreo 8 ore adunate in 2 saptamani. A fost groaznic, nu m-am putut bucura de copil. Imi venea sa ma dau cu capul de pereti. Am incercat sa-l alaptez 2 saptamani, atat am reusit, m-au lasat puterile, durerile insuportabile,laptele care nu ii.era de ajuns, eu fiind mai.mult nemancata. Cine este mamica singura poate se regaseste in povestea mea. Cine are ajutor bunici, matusi..cum ai avut si tu, Adela, deja este o norocoasa. La noi au fost luni grele, foarte grele.

  1. Popescu Carmen , 4 august 2016 at 12:34 AM

    Fix asa este! Si eu imi imaginam ca imediat dupa ce nasc bebelusa se va lipi de san si va incepe sa pape instinctual (cum vasuzem eu intr-un filmulet pe Youtube). Dar in realitate este nevoie de foarte multa munca, rabdare si perseverenta, cum este nevoie pentru toate lucrurile bune din viata. Sa alaptezi este o experienta foarte placuta ( mai putin in primele saptamani si cand apar primii dintisori) si toate mamele ar trebui sa incerce putin mai mult, chiar daca nu le iese din prima saptamana.

  1. Firu Lacramioara , 4 august 2016 at 12:36 AM

    F frumos…eu alăptez încă de 1ansi 7luni aproape!

  1. Alina , 4 august 2016 at 12:51 AM

    Pont : compresele Multi-Mam fac minuni. Le prindeam cu un leucoplast( mai finut , nu din acela care iti jupoaie pielea cand tb schimbata compresa) in forma de x ca sa stea bine lipite pe sfarc si mi au trecut ranile cum nu credeam ca se poate. erau atat de dureroase incat credeam ca nu vor mai trece. se gasesc in farmacii .nu fac reclama, nu am.nici un interes, doar sper sa ajute si pe alte mamici la greu

  1. Oana Puscasu , 4 august 2016 at 12:54 AM

    Sa iti trăiască îngerașul, draga Adela! Pupici de la o veche prietena!

  1. Roxana , 4 august 2016 at 12:54 AM

    Foarte fain scris articolul! Emotie, bucurie, dragoste, naturalete…

  1. Gina , 4 august 2016 at 1:37 AM

    Bună Adela, mă bucur mult pentru voi ca ați trecut cu bine peste .Ce as avea eu de adăugat este faptul ca alimentația mamei este foarte importanta. Dacă vrei sa ai un bebe cuminte și care doarme noaptea trebuie sa te sacrifici .Eu sunt la al doilea copil și așa am procedat…un regim strict …fără fructe crude (doar compot),fără roșii, ceapa,broccoli. ..și multe altele.Macar primele 2 -3 luni.Multa sănătate și creștere ușoară!

  1. Bianca Popa , 4 august 2016 at 1:37 AM

    Exact asa am patit si eu…bebe nu reușea nicicum sa prinda corect sânul si sa pape, iar dupa 3 zile crunte de plânsete si din partea ei si din partea mea, mameloanele de Silicon ne-au salivat! A mâncat cu ele pana pe la 7 luni (caci fara ele nu vroia) iar pe la 7 luni brusc a vrut sa pape fara…parca începusem sa alăptez din nou pt prima data. Acum avem 16l, inca adaptam si nu prea sunt semne Ca am renunța prea curând, caci acum e mai mult de alint si liniște cand ne supăra caninii.

  1. Bianca Popa , 4 august 2016 at 1:40 AM

    Mameloanele de Silicon ne-au salvat, am vrut sa scriu. A iesit „salivat”. ☺️

  1. Iulia , 4 august 2016 at 1:43 AM

    Atat de bine descris ca mi se pare o poveste traita la indigo. Acum are 2 ani jumate si totusi mie imi e dor de acele momente intre noi doua cand alaptam.

  1. Olga , 4 august 2016 at 1:50 AM

    Salut Adela , Alexandru si tuturor celor ce au last aici comentariu…..
    Eu ma numesc Olga si sunt de la Chisinau R.Moldova, acuma locuesc in Lisabona sunt căsătorita de un an si citeva luni si am si eu un puiuț fr, dulce de 4 luni.
    Am trecut prin toate dureri de nastere, picioare si miini umflate si o mulțime de întrebări……da cu mult calm si răbdare le treci pe toate.
    Eu as vrea sa va zic ca depinde de bebe si de burtica, in procesul de alăptare, daca sărmanul are colice si dureri , cu dificultate ia sinul …..
    In final va zic ca noi am trecut prin toate, nopțile ne dormite, mai bune si mai puțin bune , mai frumoase si mai puțin frumoasa, dar dar cu timpul toate trec si ce e mai interesant e ca ramin in amintirea noastră doar cele mai frumoase momente…….
    Rabdarica dragele mele mămici

  1. Camelia , 4 august 2016 at 2:37 AM

    Bună. Mă bucur sa aud ca în rândul persoanelor publice exista și mame care alăptează și nu găsesc nenumărate motive sa nu o facă. Am și eu o fetiță de un an și aproape doua luni. A fost alăptata exclusiv, așa este și acum dar doar seara și dimineata. E greu la început dar acum este o plăcere. Pana la șase luni cât a mâncat doar lapte totul a fost bine și frumos asta pentru că este cel mai ușor de digerat aliment. Acum fac o noapte alba nu pentru ca plânge noaptea (sunt o norocoasa în privința asta) ci pentru ca a făcut o indigestie și a vomitat de trei ori. Acum o veghez….
    P.S Trebuia sa-i povestești și Biancai Dragusanu treaba asta cu alăptatul :)))))))

  1. Gabriela Georgescu , 4 august 2016 at 3:13 AM

    buna seara Adela si buna seara Mamici

    Vreau sa va spun si eu ce sfaturi am primit de la doctori si de la surorile mele . Laptele matern vindeca ranile de pe aureole. Dupa alaptate se spala sanii si se racoresc un pic dupa care stoarceti un pic de lapte si imprastiati-l pe zonele dureroase. Lasati sanii liberi macar pana se usuca laptele.
    Laptele matern a fost numit de doctorul meu AUR. Cea mai buna crema pentru sani si nu numai
    Se poate folosi si pentru bubitele de pe fatuca bebelusului
    Eu am 3 pitici si pot sa confirm.
    Succes la alaptat!!! .

  1. Cilan Nya , 4 august 2016 at 4:51 AM

    Felicitari!!! Sunt mamici care fac furia laptelui si renunta sa ii mai dea laptic la puiul ei. Noi avem aproape 7 luni si inca papam laptic de la san. Pentru usturime am folosit ,,Garmastan” este foarte bun (dupa ce termina bebe de papat ma facem
    cu el si inainte sa il pun din nou ma stergeam cu un sergetel umed cu apa calduta, sa nu ramana gustul lui la bebe) eu l-am folosit cel mult o saptamana si nu mai am nevoie de el, deocamdata :d; il recomand cu toata increderea.

  1. Madalina , 4 august 2016 at 7:51 AM

    Adela, nu-ti imaginezi cat te apreciem noi, mamicile petru adevarul si realitatea pe care o relatezi. Fața de alte „vedete” pe care intotdeauna le-am vazut spunand cat de roz si bleu e viata lor de mama legat si de alaptat, somn, temeri şamd. Astfel incat dupa 2 copii ai mei baiat si fetita (diferenta de fix 2 ani) ma intrebam „bai frate numai pe mine m-a durut? Numai eu am avut stari si stari? „..Si tindeam sa ma gandesc..cred ca nu eram pregatita sa fiu mama (primul s-a nascut la doar 25 de ani ai mei) ?
    Bravo tie! Felicitari si daca mai vreti si o fetita dupa baietel..go for her! E minunattt cu 2 copilasi apropiati ca si varsta! Efectiv rutina, tristetea, plictieala nu vor mai avea loc in casa voastra! 🙂

  1. anda vaiesu , 4 august 2016 at 8:05 AM

    Felicitari! Ce frumos si sincer ai povestit…as vrea sa fie promovat alaptatul printre femeile din tara noastra.continua sa incurajezi si alte mamici.eu alaptez de 1 an si 3 luni …cu greutatile de care povesteai de la inceput si nu numai dar nu mi imaginez ceva mai frumos! Spune ti povestea cat mai des!

  1. Andreea Budica , 4 august 2016 at 8:23 AM

    Buna Adela si felicitări!
    Ma bucur enorm sa vad ca nu ai renunțat la alaptarea puiului tau,lucru minunata de altfel!
    Am un baietel de 10 luni jumate alaptat exclusiv pana la 6 luni jumate si apoi diversificat si alăptare la cerere incontinuare! Exact ce simti tu cand te privește puiul tau,asa simt si eu!
    Sa nu renunti cel putin 2 ani! Tu i oferi dragoste necondiționată,independența si siguranta!
    Va pupam de la Valcea!

  1. Valentina , 4 august 2016 at 8:51 AM

    Felicitari, in primul rand! Ma bucura extrem de mult orice incercare de sprijinire a alaptarii venita din partea persoanelor publice dar nu pot sa nu observ, cu tristete, anumite informatii gresit furnizate in acest articol care incepe cu povestea unei mame si se termina cu o reclama! Nestle, biberoanele si suptul la program nu se inteleg bine cu alaptarea ( mentionez ca la inceput ai sustinut ca ai pus bebelusul la san la 3 ore, decizie luata impreuna cu consultantii in alaptare – lucru pe care niciun consultant certificat nu-l incurajeaza- mai jos in articol ai spus ca sustii alaptarea la cerere dar bebe si-a facut programul la 3 ore…pe mine nu m-a convins). Se incurajeaza autointarcarea in acest proces minunat al alaptarii, adica este decizia bebelusului cand renunta. Ai nenumarate mamici minunate care te urmaresc si vor sa invete de la tine deci „cateva” suflete care vor citi articolul asta cu bebelusii lor in brate, cautand o solutie la o problema. Rog mamicile care vor informatii detaliate despre un start minunat in alaptare dar si pe cele care se confrunta cu o problema sa apeleze cu incredere la grupuri specializate: Alapteaza! sau Wikimama si te asteptam si pe tine, sa parcurgem drumul asta minunat impreuna pana cand bebe Alexandru o sa fie pregatit sa renunte!

  1. Roxana , 4 august 2016 at 8:59 AM

    Draga Adela,mi-au dat lacrimile citind randurile tale. Si asta pentru ca am retrait perfect aceleași sentimentele de fericire intensa. Eu am nascut prin cezariana pentru ca bebe nu s-a intors.Poate de aceea nu am avut lapte decat patru luni si cel care era nu ajungea.Dar am continuat.
    Si tot asa ca si tine,daca m-ar intreba acum cineva care sunt clipele de fericire intensa din viata mea, as spune ca momentele când il puneam pe David la pieptului meu,el ma privea cu dragoste si eu atingam intr-o clipa capatul pamantului de atata fericire…Numai noi, mamele,stim cate dimineti si culori de rasarituri am prins alaptandu-ne minuniile atât de des in primele luni! Te pup!

  1. Nicoleta , 4 august 2016 at 9:21 AM

    Adela, felicitari!!! Greul a trecut si nu o sa iti mai amintesti decat de clipele astea minunate. Creierul nostru face o selectie si ne ajuta sa ne amintim doar ce e frumos. Eu dupa 7 luni sunt incantata de viata pe care o am cu fetita mea.?? Cu alaptatul tin sa spun ca aveam rani, am fost la pediatru si mi.a spus: e din cauza pozitiei! Nu credeam ca asta ar putea fi motivul, dar mi.a aratat care e pozitia corecta a bebelui si mi.au trecut ranile in 2 zile, fara creme. Pupici

  1. Flavia , 4 august 2016 at 9:31 AM

    Cat de frumos ai scris Adela! M-am emotionat citind…ce amintiri frumoase mi-au trecut prin fata ochilor.
    Ce mamica extraordinara esti deja.
    Ma bucur mult cand citesc despre copii atat de iubiti si protejati.

    Cu dragoste
    Flavia( mamica de baietel 🙂 )

  1. Iulia Bucur , 4 august 2016 at 10:09 AM

    Ma bucur enorm cand vad ca o persoana publica si cunoscuta sustine alaptarea. Din ce in ce mai multe mame renunta la acest lucru atat de important. Sincere felicitari!
    Am un baietel de 1 an si 3 luni, alaptat la cerere. Din pacate, am trecut si eu prin multe incercari grele cu alaptatul. La mine durerile au durat 2 luni la sanul drept (din cauza ca nu erau desfundate canalele – sau cel putin asa am crezut eu) insa nu am vrut sa renunt. In momentul acela nu mi se parea nimic special in alaptat. Insa odata cu trecerea timpului, cand vad bucurie pe chipul baietelului, mi se pare minunat si linistitor si relaxant! Dar.. Am mai trecut printr-o incercare grea in momentul cand i-au iesit dintisorii. Timp de doua saptamani ma musca de fiecare data cand il atasam la san. A fost un chin! Mi s-a facut rana la sani si am trecut prin niste dureri groaznice. Apoi s-a potolit.. Dar acum ii cresc maselele. Sper sa nu mai trec prin dureri ca mai vreau sa il alaptez o perioada. E asa greu sa renunt. Chiar daca la inceput nu mi se parea mare lucru, acum mi se pare cel mai frumos si important moment!
    Adela, iti doresc o viata plina de momente frumoase alaturi de copilasul tau superb!

  1. bujenita emilia claudia , 4 august 2016 at 10:13 AM

    Adela, la un moment dat ti-am scris in privat cat de grea a fost pt mine prima nastere, si cum ii ceream si femeii de servici sa-mi faca cezariana, cum nu mai conta nimic decat sa scap de durere…cum la primul copil prima luna de alaptat a fost cumplita cumplita, ragade, durere pana la senzatia de lesin cand il puneam la san, cand se apropia momentul alaptarii plangeam fara sa vreau ptc stiam ce durere urmeaza, mameloane, furia laptelui, vai vai….vai ce amintiri..nu credeam ca-mi voi alapta copilul normal niciodata….nu m-am gandit nici o secunda sa nu-l alaptez, duceam o lupta (acum cand imi amintesc au trecut 4 ani, am al 2 copil, dar tot plang, de bucurie si tristete nu-mi dau seama…). Dupa o luna jumate am invins si alaptatul a devenit magic..abia asteptam sa vina momentul. Cu al doilea copil am avut o nastere, dar sa stii ca nu o pot numi nastere, am primit copilul doar facand hapciu si nu glumesc….alaptatu a fost magic din prima clipa…nu stiu dc…pur si simplu…..a prins bine, nu am mai avut furia laptelui..organismul meu stie exact ce are de facut..al doilea copil nu mi-a dat nici maca o noapte nedormita..stiu ca pare socant dar dormea si 12 ore legate..unele mame o sa sara ca vai cum am lasat-o sa doarma atat dar in prima luna a pus 1100 si in a doua 1200 dormin cat vroia si mancand cand vroia….asta este povestea mea….dc ti-am scris aceste lucruri in privat? ptc imi era frica de judecata celor care vor citi…esti o invingatoare!!!!!!!

  1. Andra Ochenatu , 4 august 2016 at 10:22 AM

    Felicitari Adela! M-a incantat tot ce ai scris aici. Si eu am nascut natural si am un baietel de 6 luni alaptat exclusiv. Am trecut si eu prin tot ceea ce ai povestit tu…parca ma vedeam pe mine acum 6 luni. Stii, cred ca alaptatul da dependenta. Acum ne pregatim de diversificare (un plan de diversificare un pic mai rapida pentru ca Tiberiu al meu a luat foarte bine in greutate) si cand ma gandesc ca isi va rari mesele la san ma apuca tristetea 🙁
    Te felicit inca o data pentru minunea din viata ta, pentru faptul ca alaptezi si incurajezi si alte mamici sa o faca!
    Te pup si te imbratisez cu drag!

  1. Bea , 4 august 2016 at 10:48 AM

    Alaptez un tudor mic de 1an.3luni si 2 săptămâni.la cerere oriunde si oricand. Niciodata nu a fost bolnav si avem o relație extrem de apropiata amândoi.fe l cît ați ptr decizia luată!

  1. Muntenas Oana , 4 august 2016 at 11:19 AM

    Serios? Rusine sa iti fie ca ai asociat un lucru atat de frumos și special cu o marca de lapte praf, de fapt era o reclama mascata si tu probabil nici nu alaptezi, ca toate asa zis vedetele de la noi de altfel

  1. Sanda , 4 august 2016 at 11:26 AM

    Buna. Citind randurile mi.am adus si eu aminte de primele clipe alaturi de micutul meu. Mi.au dat lacrimile amintindu.mi primele clipe cand l.am tinut in brate, eram ca intr.un vis ( la propriu, 24 de ore de travaliu) devenit realitate. Imi aduc aminte cum au inceput asistentele sa rada ca primul lucru facut de pitic a fost cautarea sanului. A fost un mancacios nemofturos, dar primele saptamani au fost teribile. Dureri insuportabile, parca nesfarsite, panica si groaza cand urma alaptarea si lacrimi in timpul alaptarii. Dar au trecut toate, am reusit sa vedem partea plina a paharului si acum nu regret nimic, nici alegerea de a naste natural, nici alaptatul, nimic. Acum piciul nostru are 10 luni si o saptamana, un baietel istet si cuminte ( tocmai m.a ajutat sa scot rufele din masina :))) ) . Am uitat sa mentionez: nu a fost niciodata bolnav, vreo 2-3 nopti a avut nasucul infundat dimineata disparand orice disconfort. Avanjele alaptarii zic eu 😉 . As lua oricand de la capat totul exact la fel. Multa bafta mamicilor. 🙂

  1. Buna Adela! Dar despre alimentația mamei ne poti împărtăși câteva lucruri? Sunt o mămica ce are o fetița de o luna si jumătate si se chinuie cu colicii. , 4 august 2016 at 11:27 AM

    Despre alimentație !?

  1. Rebeca , 4 august 2016 at 11:46 AM

    Am simtit atata emotie citind randurile tale…Mamele sunt eroine, asta am sustinut de cand ma stiu 🙂 postura asta noua din care povestesti mi se pare incredibila. Te imbratisez! :* :* :*

  1. Ema , 4 august 2016 at 12:00 PM

    cam asa ar trebui sa sune sfaturile ” sfatoaselor” de care, cred ca toate am avut parte. Nu mai suportam remarci de genul: pune-i caciulita, nu e bine sa-l tii in marsupiu(hamul pt bebe), nu-l ridica, tine-i capul, leaga-i picioarele in scutece, mulge-te la 3 ore , spala-l cu tarate, da-i supliment, nu-i bun laptele tau etc….ma enervez si acum cand imi aduc aminte. La primul copil cam dupa o luna eram gata sa renunt la alaptare si aveam impresia ca nu stiu nimic, DAR, m-am ridicat , m-am scuturat bine si am trecut prin sita tot ce auzeam si ce citeam, mi-am luat copilul de-o mana si sotul de cealalta( de fapt el m-a luat pe mine in brate de-a binelea) si da-i inainte….Acum dupa 7 ani, am 3 copiii minunati (alaptati pana spre 2 ani ), iar eu sunt o mamica implinita. Pupici si bine ai venit printre noi MAMELE!

  1. Sanda Smith , 4 august 2016 at 12:07 PM

    Ce treaba are Nestle cu alaptarea? In afara de faptul ca pot plati persoane cunoscute care sa le popularizeze brandul prin povesti aparent emotionante? Cea mai putin etica companie din ultimii 25 de ani le invata pe mame sa alapteze? http://www.ethicalconsumer.org/aboutus/ethicalconsumerat25/thebestandworstofthelast25years.aspx Iar autoarea postului, daca povestea chiar este adevarata, ar face bine sa cheme o consultanta IBCLC pentru problemele in alaptare, inclusiv impresia de haplea cu regurgitari frecvente….

  1. Mihaela , 4 august 2016 at 12:13 PM

    Te inteleg prefect sunt mămică de 7 luni și prima luna aceea și problema am folosit cupette din argint și ragadele pana a 2 zi dispăreau ți le recomand sunt forte Bună dacă nu găsești lingurițe din argint

  1. Mery , 4 august 2016 at 12:18 PM

    Îmi place foarte mult ce ai scris, ma bucur ca te-ai informat în privința alăptării și nu ai renunțat. Doar cu alăptatul la 3 ore nu sunt de acord, asa ne invata din spital dar nu este corect, cu lapte praf are nevoie sa fie hranit la acest interval. Fetita mea are 5 luni și mananca la aproximativ 2 ore, nu e grasă dar nici nu aștept sa plângă ca sa ii dau sa manance. Spor la alăptat, sper sa îl alăptezi la cerere pana se va înțărca singur. Te pup!

  1. […] clipele în care urmează să-şi pună bebeluşul întâia dată la sân, vedeta a dezvăluit pe blogul său cum a debutat procesul de alăptare a baiţelului său, Alexandru, cu ce probleme s-a […]

  1. nicoleta stinga , 4 august 2016 at 12:40 PM

    Foarte frumos mia dat si lacrimile cat de frumos ai putut povesti numai o mama poate intelege acest sentiment care este unul unic iar pe noi ne bucura sa stim ca ai trecut cu bine peste Ade??????????❤❤❤❤❤❤

  1. Romina , 4 august 2016 at 12:41 PM

    Buna Adela, desi nu sunt inca mama (imi doresc foarte mult acest lucru), citind randurile scrise de tine imi dau cu seama ca daca iti doresti din tot sufletul sa alaptezi poti reusi chiar daca la inceput este foarte greu si ca tot ceea ce conteaza este sa nu renuntam. imi sunt foarte utile sfaturile tale pentru cand voi deveni mama… iti multumesc mult

  1. Emma , 4 august 2016 at 1:02 PM

    Doi baieti, frumosi si sanatosi, am alaptat, 1 an si 4 luni fiecare. Primisem inca de la primul copil un sfat atat de pretios pe care l-am ignorat complet, , de la o matusa care fusese o viata moasa, fapt ce mi-a adus multe nopti nedormite, zile pline de frustari si mai ales dureri. Cam asa suna acel sfat; ” maseaza-te draga mamii, cu cel putin o luna de zile inainte de nastere, cu cremele acelea care sunt acum prin farmacii (noi o faceam cu uleiuri), si maseaza bine sanul si mai ales mamelonul, pregateste-l de alaptat si o sa fie bine” Prea mica si naiva sa ascult aceste vorbe. Ehh… dar la al doilea, cine era experta? Da, exact…EU, fara nici o urma de durere, o adevarata placere si niste momente deosebite atunci cand imi hraneam al doilea puiut!!!

  1. Simona S , 4 august 2016 at 1:03 PM

    Te felicit, Adela! Cel de-al doilea copil al meu este in curs de autointarcare la 2 ani si 7 luni. Este unul din cele mai frumoase sentimente acela de a-ti alapta copilul. Iti recomand autointarcarea. Am practicat-o la ambii copii. :*

  1. Andreea , 4 august 2016 at 1:15 PM

    Felicitări Adela !
    Sa iti trăiască puiul si sa fie sănătos si voios.
    Povestea mea e una fericită,eu locuiesc un altă țară si am nascut aici chiar mai bine decat se naste la noi in privat.
    Aici este considerat esential contactul piele cu piele al mamei cu bebe si contactul cu sânul se face chiar in primele minute de viață, dupa ce il pun pe tine imediat ce iese,una din infirmiere vine langa tine si te învață cum sa il pui corect pe bebe la san.
    Poziția ideala este pe o parte atat tu cat si bebe, corpusorul lui trebuie sa fie drept si lipit de tine,sfârcul il ții usor in dreptul nasucului iar cand deschide gurita,se introduce sfarcul împingând-ul catre cerul gurii al bebelușului, in gurita lui trebuie da fie si o parte din mamelon nu doar sfarcul exclusiv.
    La mine a funcționat brici si bebe a supt perfect,chiar prea tare uneori,dar nu am facut răni,dupa fiecare alăptare ma dadeam cu lanolina si masam usor sfarcul.E perfect sigur ca el sa suga dupa aia ,lanolina nu influențează cu nimic in sănătatea bebelușului.
    Plus ca aici …bebe sta cu tine in rezerva,nu ti-l aduce nimeni din 3 in 3 ore și recomandarea principala este sa ii dai cat cere.
    Așa i-am dat si eu si dupa nici 2 zile de colastra,a coborât lapticul bun, ce a pierdut in primele 3 zile in spital din greutate ,a pus innapoi cand am ajuns acasa in 5 zile,deci pana intr-o săptămână si o zi de viață,bebe al meu era exact la fel ca la naștere.
    Dureri am avut si eu si sâni împietriti,din cauza ca bebe suge foarte mult si stimulează sânii sa producă mult laptic,dar asta nu este mare problema pentru ca folosesc pompa (apropo cea mai buna de pe piață este de la marca Medela,cea electrică) scot lapticul care este in plus si il congelez in pungi speciale,asa poate fi păstrat timp de 6 luni 1 an, in cazul in care rămâi fara lapte si ai nevoie de rezerve va fi foarte util.
    De obicei daca vrei sa faci inca un bebe sa fie apropiați copii ca vârstă ,laptele se va tăia ,deci rezervele alea vor fi foarte binevenite.
    Te felicit pentru curaj si pentru perseverență!
    Laptele matern e mana cerească,nu se compara cu nimic!
    Plus cum spuneai si tu ,momentele de alaptare sunt magice , chiar dacă dor uneori, frumusețea lor te face sa uiti de dureri,de cearcăne,de oboseală acumulată ,de tot!
    Eu una cand imi văd puiul cum suge fericit cu falcutele lui puternice ma simt in al nouălea cer ,câteodată cand e pe punctul de a adormi mai si zâmbește angelical,ma topesc toată 🙂
    Mult succes in continuare cu bebe ,multa sănătate si fericire .
    Si curaj mămicilor care isi doresc sa isi alăpteze copii natural!Nu va lăsați!!!

  1. nicoleta , 4 august 2016 at 1:31 PM

    Eu am nascut in Italia acum 3 ani si 8 luni . Italia este o tara unde o cezariana nu o fac asa de usor . Eu cand am cerut cezariana la inceputul sarcinii doctoresa a ras de mine si mia zis ” nu te uiti un pic la tine ? Esti in stare sa nasti natural si natural vei naste. !!! In sala de nastere am urlat cat ma tinut gura ca vreau cezariana dar nimeni nu ma bagat in seama . Am nascut destul de repede in 1 ora si 30 min grrseala mea era ca eu in loc sa imping eu mai mult urlam …. si a fost greseala mea daca impingeam corect as fi nascut in 2 min . Aici cum nasti imediat iti pune copilul in brate pe burtica ta nu imediat la san . Apoi il i-au si il spala cantareste etc. Ti-l lasa aproape o ora in brate dupa aia ti -l aduc sa il alaptezi , in spital nu exista ptr ei ca nu ai lapte sau nu vrei sa alaptezi. Eu in camera aveam o chinezoaica si saraca urla cand il puneau la san cand venea sotul ei in vizita ii aducea lapte praf si ii dadeau fara sa vada nimeni . Cand ii cantareau copilul ii ziceau ” vezi ca ai lapte ptr ca ia in greutate ” hahahha pe mine ma bufnea rasul. Eu am alaptat ptr 2 ani si 7 luni stiam numai eu su sotul meu , fam mea sau prietenii stiau ca nu mai alaptez de vreo 2 ani ptr ca radeau de mine si ma descurajau ca in mintea lor eu nu mai dadeam nimic la copil ca era apa laprele meu ca nu mai exista nimic bun la sanul meu nimic benefic ptr copil deci era inutil. Cand ii da dintisorii sa te tii bine si sa fii pregatita

  1. Felicia , 4 august 2016 at 1:40 PM

    Am un baietel de 3 ani si 9 luni. Sunt fericita ca a trecut greul primilor ani si confirm ca lapatatul este cel mai greu lucru, sincer !! Imi era frica de nastere care s-a petrecut extrem de bine si credeam ca alaptatul e floare la ureche. La spitalul unde am nascut a fost si un curs pt alaptat la care nu m-am dus ca nu-mi puteam imagina ce poate sa fie atât de complicat sa alaptezi cand vezi ” pe toate gardurile” femei care alpateaza. Am facut niste rani îngrozitoare la sân, dureri cum nu am avut in viata mea, sângerari ale mameloanelor si toate asistente din spital imi spunau ca e normal si ca va trece în câteva zile. Am sâni mici dar care mi-au crescut de 5 ori mai mari in timpul sarcinii si de înca 5 ori mai mari cu furia laptelui, deci va rog sa va imaginati cum aratam. Pamela Anderson era mic copil pe lânga mine. Am avut lapte cât sa alaptez o maternitate întreaga, dar nimeni nu m-a ajutat sa-l si folosesc. Ranile ma faceau sa nu-mi pot pune copilul la sân cât trebuia de des, pompa de muls am folosit-o de n ori, însa marea problema a fost ca as fi avut nevoie de o pompa profesionala care sa-mi scoata laptele ca lumea. Inevitabil am facut mastita si una grava , laptele blocat in sâni s-a transformat in abcese (nici nu stiam ce inseamna acest cuvânt atunci) si am ajuns sa fiu operata pt a mi se scoate laptele stricat din sâni. Plus ca din cauza ranilor facute la sân am si luat o bacterie din spital si am trecut pe antibiotic, deci inevitabil mi s-a interzis sa alaptez. Nici nu-mi puteam imagina ca eu nu-mi voi mai alapta copilul, Imi doream asta din prima clipa de cand am aflat ca sunt însarcinata si a fost o mare trauma pt mine sa renunt la alaptat. Cred ca se face foarte mult caz pe aceasta problema a alaptatului si din cauza asta tinerele mamici ( care si asa stim cum sunt dupa o nastere!!!) se simt vinovate ca nu pot alapta, In putine carti este scris ca alaptatul este pentru cine se simte in stare si cine poate. Laptele praf din zilele noastre ofera copilului, in afara de anticorpi ( pe care îi mosteneste de la parinti si îi va face singur cu timpul!!), absolut toate calitatile nutritionale de care are nevoie un bebelus ca sa creasca. Nu stiu daca este mai bine sa vezi un bebelus cu un biberon în gura alaturi de o mma fericita sau un bebelus care e „alaptat” la sân, însa mama este în pragul depresiei ! Copilul meu nu a fost mai mult bolnav decât colegii lui de la cresa care au fost alaptati la sân, as spune chiar dimpotriva. As putea scrie o carte întreaga pe aceasta tema pentru ca am citit mult si am vorbit cu foarte multe mamici de când am devenit si eu mama si foarte multe dintre ele au avut mari greutati cu alaptatul. Imi doresc doar sa nu se mai judece mamicile care nu vor sa alapteze pentru ca fiecare mama, fiecare famile are povestea ei.
    Va doresc numai bine !

  1. Raluca Scarlet , 4 august 2016 at 1:53 PM

    Incep prin a spune ca acest articol mi a trezit curiozitatea sa il citesc pana la capat si in acelasi timp m a emotionat apropape pana la lacrimi. Nu sunt mama dar am in jurul meu prietene cu bebeusi si nepotei pe care ii ador. As vrea sa fiu in masura sa incurajez mamicile care cum ai spuns tu trec prin momente chinuitoare dar si frumoase in acelasi timp- din pacate nu sunt:( Cred k atunci cand voi deveni mama o sa ma ambitionez si sa fac tot posibilul sa alaptez asa cum am citit este un moment unic in viata si o legatura aparte cu bebelusul numai spun de beneficiile care le ofera bebelusului. Sper sa mai gasesc articole la fel de interesante din care sa invat cate ceva si sa fiu poate in masura sa incurajez mamicile din jurul meu pana va veni si randul meu. Te pup Adela, te imbratisez cu drag, te felicit pentru dedicatie si rabdare si mult succes in continuare in cresterea bebelusului tau frumos. Be resilient! Never give up! ar trebui sa ne spunem cu totii in momente dificile ale vietii. Iti doresc o zi minunata!xx

  1. Otilia , 4 august 2016 at 2:06 PM

    Buna,
    Ai spus foarte frumos experienta prin care ai trecut.
    Am trecut si eu prin aceste dureri la primul copil, răni cu sânge ale sfarcurilor, furia laptelui instalata cu febră 39,5 si frisoane de care am scăpat cu antibiotice 2 zile( deja dădeam în mastita), incepeam să plâng numai cand știam ca trebuie să alăptez, dar nu m-am lăsat până nu am reusit să trec de perioada critica.
    Cand am rămas însărcinată cu al doilea, nu îmi era frica de naștere cat îmi era de prima luna, până se ne obișnuim amândoi cu alăptarea. Mi-am luat pompita cu mine în maternitate si am început să stimuleze lactația, spre surprinderea mea, nu am mai avut dureri ale sfarcuilor deoarece erau deja tocite de sora lui care acum are doi ani jumate. Mai rămânea problema cu furia laptelui, dar nu am simțit nimic, pt ca timp de o săptămână jumate după ce mi-a venit lactația, după ce îl hrăneam goleam sânii. A fost mult mai bine la a doua naștere, precum și zicala : ” omul din greșeli învață”.

  1. flori , 4 august 2016 at 2:28 PM

    Te felicit pentru alegerea facuta! Eu am alaptat pana la 1 an si 8 luni si sunt tare mandra! Nu exista nimic mai bun pt puii nostri pr lumea asta! Desi am nascut ptin cezariana, dupa un travaliu de 8 ore n.am putut altfel, si l.am putut alapta abia dupa 48 de ore am facut asta fara nicio problema! Totul a venit de la sine din momentul in care l.am pus la san!

  1. Arya , 4 august 2016 at 2:37 PM

    Ce frumos spus. Eu acum alaptez in tandem un pui de 2 ani si unul de 8 zile. E frumos dar si greu uneori.
    Te felicit pt perseverenta , pt dorinta de a invata despre alaptat. O sa vezi, ca pe masura ce bebe creste, o sa fie mai usor. Uneori ma mir de ce e mai greu cu bebe decat cu toddler dar imi aduc aminte ca el stie deja cam tot ce trebuie despre alaptat 🙂 .
    Felicitari pt bebe !

  1. Daniela , 4 august 2016 at 2:41 PM

    Buna Adela,
    Nu stiu cat timp mai ai sa citesti toate opiniile noastre ( bebe are nevoie de toata atentia ta) dar iti multumesc pentru aceste randuri minunate. Sunt mamica de 2 prematurei si stiu cat de mult inseamna laptele matern pentru bebei, mai ales cand sunt sub 2 kg. Pentru mine personal nu cred ca exista nimic mai frumos pe lume decat momentele cand alaptezi ciubariti in linistea casei ( toate durerile legate de alaptat si nastere se uita). Felicitari parinti minunati!

  1. Cristina , 4 august 2016 at 2:46 PM

    Felicitari ptr alaptat! Sincer, nu am mai citit despre vreo vedeta care a naacut de curand (si au fost multe in ultimul timp), sa alapteze. E mai simplu cu LP, nu? ? Articolul ar fi fost minunat, daca in final nu bagai marketingul ptr Nestle. Numai bine! Inca o data, felicitari!

  1. Diana , 4 august 2016 at 2:47 PM

    Doamne, Adela, ai scris cu gândurile mele! ?
    Irina are 1 an și 1 luna, încă avem aceste momente de magie! ?❤

  1. Mihaela , 4 august 2016 at 3:00 PM

    Am rezonat cu mare parte din acest articol pana am ajuns sa citesc „Nestle”. Nefericita asocierea si este trist ca una din putinele vedete care alapteaza face pana la urma reclama la Nestle, folosindu-se de alaptare. Si NU, Nestle nu incurajeaza alaptarea!

  1. Alina , 4 august 2016 at 3:06 PM

    ma regasesc in povestirea ta vis a vis de alaptare…cam asa a fost si la mine…destul de greu la inceput insa o sa vezi ca va deveni din ce in ce mai usor! mamici, este foarte greu sa alaptezi dar perioada critica nu dureaza mai mult de prima saptamana! va doresc succes tuturor si sa nu renuntati pentru ca merita tot efortul bebelusul! eu ma pregatesc de a doua nastere si din nou alaptare! 🙂

  1. Gioadă Alexandra , 4 august 2016 at 3:08 PM

    Și noi am trecut prin bune și rele. Și dureri în timpul alăptării , mai ales ca pana la un an mai ai mult.Va mai fi refuzul diversificării pe lângă puseurile de creștere. Dar când îi vezi așa la sân prețuiește ca trec momentele astea.

  1. alina s , 4 august 2016 at 3:33 PM

    Felicitări. Nu vreau sa fiu rea dar mamele care nu fac tot efortul pentru a si alapta puii se pun pe ele înaintea copiilor. E greu. Pentru mine a fost mai greu ca maternitatea sau nasterea. Am alaptat pana la doi ani si O saptamana desi eram însărcinată în trei luni cu al doilea copil. Acum astept sa o iau de la capăt. Nu sunt foarte încântată dar stiu ca asta e datoria mea. Va pup si baftă.

  1. elena , 4 august 2016 at 3:35 PM

    Buna Adela! Fetita mea are 4 luni si am avut si eu problemele cu sanii despre care ai vorbit, dar nu m-am lasat tocmai pentru ca m-am gandit la ea. Din ce in ce mai putine mame alapteaza si e pacat deoarece pierd un moment care nu se poate descrie in cuvinte alaturi de puiul lor. O sa vezi mai incolo in timp ce alaptezi o sa se opreasca sa te priveasca ca mai apoi sa iti zambeasca, parca ti-ar multumi. Pentru mine e ceva atat de special, de nedescris. Si am ajuns la o concluzie dragostea de mama e ceva de nepretuit pe lume. Sa va traiasca puiul!

  1. Iuliana Cosma , 4 august 2016 at 3:40 PM

    Dragă mami Adela, te urmăresc de ceva timp,însă nu am îndrăznit niciodată să îți scriu . Mi-a plăcut mult articolul despre alăptare și mă regăsesc în foooarte multe lucruri subliniate de tine.Nici eu nu am renunțat. Am născut natural un băiețel de 4 150 g și nu a fost ușor. Mă bucur mult că nu ai acceptat protecția de silicon, ai fost o mama fericită că ai reușit fără …Noi ne-am chinut foarte mult la început și nu reușea bebe sub nici o formă să prindă sânul în gurita…în final am folosit acel silicon o perioada iar acum papa foarte bine singurel (bebe Radu are aproape 9 luni și continuăm )
    Vreau sa te felicit din toată inima ca susții nașterea naturala și alăptarea și sper din suflet sa fie multe mame care sa urmeze exemplul.
    Multă sănătate și numai bine!
    P.S. așteptăm să înceapă Vorbește lumea și sperăm ca Alexandru sa-i dea voie lui mami sa ajungă.. .la timp :)pupici

  1. Catarama Andreea , 4 august 2016 at 3:50 PM

    Citind ce ai scris,am retrait povestea mea cu David de acum un an si mi-au dat lacrimile…alaptez si acum,la un an si 4 luni si pot sa spun ca satisfactia e uriasa cand ma gandesc de cate ori am fost pe punctul de a renunta. Pacat ca nu toate mamicile se informeaza corect si nu insista in a-si alapta copilul. E cel mai bun lucru pe care o mama il poate face pentru bebelusul ei.

  1. anca , 4 august 2016 at 4:26 PM

    Offf parca ai descris povestea mea de dragoste cu cea a micutului Luca( acum 2 ani si 8 luni).
    Nimic nu e mai ftumos decat binecuvantarea de a fi mama!
    Ma simt parca cel mai privilegiat om d p pamant. E puiu meu. E sufletu meu in trupusorul lui

  1. Manuela Pusta , 4 august 2016 at 4:43 PM

    Bebe a mea are acum 6 lunite trecute. Si la noi a fost la fel de greu dar nu am renuntat. Si acum e tare fericita cu lapticul de san chiar daca de ceva vreme mancam si hrana solida insa lapticul e la locul lui. E tare fericita cand vede sanul , s_a dezvoltat tare bine e un bebe sanatos si fericit. Ma bucur ca am reusit caci cu surioara ei de 9 ani nu am reusit alaptarea(nu a pornit deloc lactatia dupa o nastere mai dificila). Recomand tuturor sa se sacrifice caci pe langa sanatate se creaza o legatura foarte puternica intre mama si bebe.. Pupiciiii

  1. Tabacaru Cristina , 4 august 2016 at 5:00 PM

    Superb articol, cu exceptia finalului…..Nestle??? What???

  1. Florina , 4 august 2016 at 6:08 PM

    Adela, la mine perioada de lehuzie dupa nasterea celui de-al doilea copil a fost groaznica. Am avut de la inceput probleme cu atasarea la san a lui bebe, iar dupa ce am fost externata a inceput cosmarul, sanii mei erau mereu plini de lapte. Am facut tot ce mi-a stat in putinta: m-am muls manual la inceput, apoi cu pompa manuala, am pus copilul la san desi plangeam de durere, mergeam goala de la brau in sus prin casa pentru a mi se vindeca ranile, am alaptat cu sange, am chemat expert in alaptare acasa, degeaba. Punctul critic a fost infundarea canalelor, diagnostic pus de doctorita care m-a si palpat si recomandare le ecografie plus sa pun copilul la san. Am renuntat la LP si l-am pus la san o zi intreaga si el tot nu sugea eficient, cred ca stateam cu el din jumatate in jumatate de ora, cu protectii de silicon, dar si fara, in conditiile in care si celalalt copil avea nevoie de mine. Aceeasi doctorita, mama la randul ei, mi-a spus sa nu cumva sa folosesc pompa, iar eu am ascultat-o si am tot pus copilul timp de o saptamana, dar urlam de durere, plangeam non-stop cu sotul si cu fiica mea de 3 ani de fata, pana intr-o zi cand fiica mea a inceput sa plnga speriata si a zis : „tati, bebe ii papa sanul lui mami”. Atunci am hotarat ca trebuie sa iau taurul de coarne chiar de-ar fi sa mi se opreasca medical lactatia, nu mai suportam efectiv, durerile erau nu doar sub san ci se lasau pe umar, ma durea si mana stanga (cu stangul am avut probleme, eu fiind dreptace) si am ajuns initial la ecografie, eram la un pas de mastita, apoi la doctorul cu care am nascut care m-a salvat efectiv din iadul durerilor si mi-a prescris antibiotic o saptamana plus inca o sedinta de desfundat canale cu o asistenta care ar fi trebuit sa-mi apese suficient de tare pe san ca sa decongestioneze cheagurile acelea, dar n-a facut-o, doar m-a masat si muls si m-a mai si sfatuit (prost) ca sa nu mulg de tot sanii, sa mulg asa vreo 70-80 ml ca altfel cresc lactatia. Bine ca n-am ascultat-o ci am ascultat de expertul in lactatie ce-mi fusese acasa sa ma ajute cu atasarea la san si care mi-a zis sa golesc de tot sanul dupa fiecare alaptare, uneori mulg si 170 ml odata cand au trecut mai multe ore. Deci am luat antibioticul si m-am muls de cate ori a fost nevoie si dupa saptamana aia mi-au disparut durerile alea ingrozitoare (pe care le aveam si la mers, le aveam non-stop, nu doar cand tragea bebe, (atunci atingeau apogeul), si am hotarat sa-mi hranesc copilul cu laptele meu muls. Ce regret: doar ca n-am achizitionat si folosit mai repede pompa de san electrica. Daca ma simt inferioara mamelor care alapteaza ca la carte? Nu, pentru ca trebuie sa ne comparam doar cu noi insene, iar la mine e maxim din ceea ce puteam face. Atat laptic am: 500 ml al meu plus 200 sau 300 supliment si eu sunt fericita sa-mi privesc bebelusul de 3 luni cum se face mare, iar celalalt copil al meu e fericit sa aiba o mama apta sa-l creasca frumos.
    Adela stiu ca esti protagonista zilei de azi, e normal, e blogul tau, dar permite-mi, te rog, sa transmit un gand bun unei alte mamici care ti-a postat un comenatriu ce mie mi-a umezit ochii:
    FELICIA, EU NU TE JUDEC, puteam fi oricand in locul tau. Mergi cu incredere inainte, nicio mama nu ar trebui sa judece o alta mam pentru ca mama perfecta nu exista, crede-ma.

  1. Alisa Nicoleta , 4 august 2016 at 8:07 PM

    Vaiii ! Cat de frumos ai scris draga Adela! Felicitari mamica minunata ! Cred ca asta simt toate mamicile ! Cel putin eu asa am simtit ,raiul pe pamant, iti alaptezi copilul si el te priveste de parca ar vrea sa ti spuna cat de mult te iubeste, e divin. Despre problemele de dupa nastere, rani pana la sangerare si furia laptelui. Uffff! E greu si dureros ,dar merita efortul, dupa e minunat si uitam celelalte „detalii”. Noi an ajuns la perioada cu intercatul, este si aceasta f grea si dureroasa, sper sa trecem cu bine. Iti doresc multa sanatate si sa te inarmezi cu rabdare vei primi la schimb muuuulte zambete si multa iubire. Pupici

  1. ana , 4 august 2016 at 9:26 PM

    Aualeuuuuu! Ce teapa mi-am luat:))E reclama la Nestlee:)))Bravo, fata desteapta. Stie cum sa impacheteze produsul:)))

  1. rodica , 4 august 2016 at 11:16 PM

    Am alaptat 3 copii dar nu am facut caz de aceasta situație. Mi s- a parut absolut normal. Nu am avut dureri caci goleam sanul dupa fiecare supt si pastram laptele pentru mese mai putin productive. Dar mi se pare ca se exagerează in promovarea excesiva a alaptarii pe termen lung. Mame sunt si acelea care nu alapteaza. Poate stau tot timpul cu copilul in brate singure, fara ajutor, fara bone, fara bunica. Nu pune nimeni in discuție lapte matern vs lapte formula ci lapte formula vs lapte de vaca. Chiar atât de greu e de priceput de consultantele/ specialistele in sporirea lactatiei aceasta??? Eu cred ca stați mai mult pe net decat sa țineți copilul in brate si nu vi s- a mai trezit instinctul de mama asa cum trebuie. Tie, Adela sa iti trăiască puiul si nu te influenta de babisme, superstitii, snururi rosii …suntem in sec 21 si intr- o tara europeana.

  1. Florina , 5 august 2016 at 12:02 AM

    P.s.: am uitat sa mentionez, eu pe bebele meu il hranesc la 3 luni cu Nan Comfortis care chiar este de la Nestle, in completarea laptelui de san care nu este suficient, si sunt multumita, iar de vreo doua-trei sapt nici nu mai regurgiteaza copilul ci il tolereaza foarte bine. Asta e laptele care i s-a dat prima oara in maternitate si nu l-am schimbat pentru ca, repet, am fost multumita.

  1. F.D. , 5 august 2016 at 12:38 AM

    In primul rand felicitări pentru ca ai ales sa alaptezi .Nu consider ca este un act de bravură ci e un lucru firesc si natural . Si eu alaptez de 1a8l si nu pare sa renunte prea curand printesa mea. Adaptarea este mai mult decat hranirea puiului.Cum spuneam ,este firesc si natural.
    Frumos si delicat articol , fiecare mama trece ,mai mult sau mai putin, prin aceleasi probleme si trairi.
    Dar ! Din pacate finalul ma lasa „masca” : adica „Nestle Incepe Sanatos Creste Sanatos” sta la baza cresterii puiului tau ….
    Păcat ca destainuirea din articol este umbrita de reclama la „Nestle Incepe Sanatos Creste Sanatos”.Păcat!

  1. TEODORA , 5 august 2016 at 1:12 AM

    Ma regasesc atat de mult in cele spuse de tine,a fost greu la inceput credeam ca nu voi reusi sa imi alaptez fetita,insa dorinta de-a o face era mult mai mare decat durerile pe care le aveam.Prima data cand a reusit sa pape cu adevarat a fost la fel ,la spital intinsa langa bebica mea ,ajutata de un mamelon din silicon si de o asistenta?.Chiar daca a fost greu la inceput iar atunci cand o puneam la sân imi dadeau lacrimile, nu am renuntat,dupa prima luna a inceput sa fie totul o joaca,greul a trecut. Acum fetita mea are 10 luni si inca suge,nu a baut lapte praf nici macar o data,nici nu stie sa suga pe biberon fiind din cauciug il roade. Datoria alaptarii nu mi-a racit niciodata si este o fetita ff puternica.A fost cea mai buna alegere.

  1. Victoria , 5 august 2016 at 8:38 AM

    Felicitări pentru toate mămicile, și mult curaj desigur. Sunt mamica a doua fete :6 si 12 ani. Sunt cele mai scumpe ființe și desigur 12 luni de alăptare( pentru fiecare )rămân cele mai frumoase amintiri din viața. Am citit toate comentariile și din experiența proprie va zic ca practic nu exista doua nașteri identice sau două alaptari. Contează desigur și sfaturile corecte înainte de naștere : am regăsit în comentariile sfaturi foarte importante : de pregătit sinii și mai ales gurguii cu citeva luni înainte de naștere. Masați, și cu ajutorul degetelor faceți gurguii mai mari. Apoi cind puneți bebelușul la sin, împingeți în gurita și o parte din mamelon! Cu toate acestea informații ce le știam am avut la ambele nașteri probleme cu sinii : FOARTE MULT LAPTE. Copiii mincau și dormeau, dar eu nu reușeam sa scurg. Mă sfatuiau să nu maninc și sa nu beau nimic, peste 3 zile eram epuizata după naștere, fără hrana și apa. Non stop incercind să mi scurg sinii, pompele mi-au rupt gurguii, deci am refuzat. Pina ce in a treia zi o sora medica I sa făcut mila de mine și mi-a arătat unde anume trebuie să apăs ca sa iasă laptele (la 3-4 cm de la gurgui ), eu nu mai aveam forțe în miini ea m-a salvat de la mastita 🙂 Pentru mamele care au mult lapte sfatul pentru înțărcat : cereți de la medicul de familie să vă prescrie ceva.(căci laptele nu vrea să se oprească de produs și iarăși dureri insuportabile !!) Multă sănătate și fericire alături de copilașii voștri !

  1. Rox , 5 august 2016 at 2:06 PM

    Experienta alaptarii este una plina de provocari, dar momentele frumoase si beneficiile de pe urma hranirii cu lapte matern sunt inaltatoare.
    Pacat ca articolul e un fel de ….reclama mascata…la o firma pe care milioane de oameni o boicoteaza. Finalul arata aceasta.
    https://en.m.wikipedia.org/wiki/Nestl%C3%A9_boycott
    Sper sa alaptezi cat mai mult!Si sa imprastii informatie corecta despre alaptare. Romania are procent scazut de copii alaptati, deci, implicit si fundatiile sanatatii multor copii sunt precare.

  1. Maria , 5 august 2016 at 2:56 PM

    Buna Adela. Sa stii ca NESTLE nu este si nu va fi NICIODATA un sustinator al alaptarii fiind cel mai mare producator de lapte praf. Sper din suflet sa vezi gafa facuta si sa reusesti sa alaptezi frumos pana macar la doi ani. Domnul cu tine si cu puiul tau!

  1. Andreea Tibre , 5 august 2016 at 9:08 PM

    Foarte frumos articolul,dar nu inteleg de ce la Vorbeste Lumea cand a venit Bianca Dragusanu si a spus ca ea nu va alapta tu personal i-ai spus foarte bine…pai ce sa mai inteleg? Si eu am bebe 7 luni si alaptez e cel mai frumos si magic moment intre mine si bebele meu

  1. […] Alaptarea prin ochii mei si sufletul meu. – adelapopescu.eu 825 shares 769 comments 4292 likes 1 tw. trackback 814 tw. followers […]

  1. Criss , 13 august 2016 at 7:53 PM

    Avem 1 an și 6 luni și fetița mea încă primește sân. ….Mă bucur ca alăptezi

  1. Prodan Oana , 27 august 2016 at 5:55 PM

    Buna Adela,
    Pe 23 August am nascut un baietel pe nume Alexandru Gabriel. In maternitate l-am pus la san inca din prima zi,dar i-am dat si completare cu formula.In ultima zi in maternitate m-am hotărât sa nu-i mai dau formula si i-am dat doar san pentru ca apăruse colostrul. Usor,usor se instalează lactatia,sânii deja ma dor! In perioada in care ai avut furia laptelui cu ce l-ai hrănit?l-ai doar la san sau i-ai dat si formula pana ti-ai revenit?M-ar ajuta foarte mut un raspuns.Multumesc si te felicit!

  1. Carmen Plaisanu , 14 septembrie 2016 at 10:06 AM

    Buna Adela,
    Pe 6 septembrie am nascut-o pe fetita mea, Millena Alexandra, un copil care a vrut san de la inceput! Eu am cu ce sa o hranesc, ea isi doreste cu disperare sa manance (exact asa reactioneaza cand ii este foame, cu disperare) problema este ca nu o atasez corect la san, se agita, vomita chiar si striatii de sange de la sanii mei care arata din ce in fe mai rau! Am citit ca ti-a fost foarte greu cu alaptarea si ai fost consiliata! Desi am nascut la o clinica privata, nu am primit foarte mult sprijin in acest sens (atasarea la san). Prin urmare, as avea nevoie, de o recomandare, un consilier bun care sa ma ajute sa alaptez bebelusa! Nu vreau sa renunt! Plang de durerea sanilor, dar plang mai mult cand vad ca imi chinui copilasul! M-ar ajuta muuuult! Multumesc! Felicitari pentru baietelul vostru superb! Felicitari ca ai reusit sa rezisti tentatiei de a renuntare la alaptat pe care foarte multe mamici o aplica!

Leave a Comment