Baita, sughitul si-un pic de nostalgie.

21 aprilie 2017 | 41 Comentarii

 

IMG_2815

Later edit:

Dragilor, va multumesc pentru mesajele trimise. Toate intrebarile voastre legate de ingrijirea si cresterea copilului in primii ani de viata (0-3 ani) vor fi reunite intr-un e-book ce va contine raspunsuri si sfaturi avizate oferite de medici specialisti. Voi anunta cand va fi disponibil. Cu aceasta ocazie, asa cum am promis, revin si cu lista de castigatorilor care vor intra un posesia seturilor de produse de ingrijire a bebelusului oferite de Johnson’s Baby. Felicitari!

Screen Shot 2017-05-04 at 10.36.17 AM

 

Pe vremea cand nu existau bloguri, forumuri, internet si telefonie mobila, oamenii scriau pe spatele pozelor cele mai importante detalii despre imaginile in cauza.
Ziua, luna, anul, locul si daca aveau inspiratie si cateva amanunte privind contextul. „Insarcinata in 4 luni, abia asteptam sa te cunoastem, comoara noastra” sau „Serbare scolara, clasa 1, zapada de 1 metru in sat” etc.
Eh, fotografia ce contine practic toate informatiile esentiale despre mine si evolutia mea pana la 1 an si 2 luni arata cam asa: eu in brate la mami cu o fundita cu buline pe cap, fara prea mult par, o rochita cu bretelute prin care se vad manutele grase ca niste franzele, picioruse goale, ochi aprigi de olteanca autentica.
Pe spatele acestei fotografii scrie asa:
„Adela 1 an si 2 luni. Merge, joaca, bate din palme, vorbeste mult si fredoneaza”
Sigur ca mi se pare fantasmagoric acum, dar mami jura pe rosu ca nu a exagerat cu nimic.
Va dati seama ce presiune a pus pe Alexandru ce mai are doar 4 luni sa atinga sau chiar sa depaseasca performanta mamei lui de baiat. 🙂
Noi i-am facut lui Alexandru sute de fotografii pana acum pe spatele carora nu am scris nimic.
Am navigat pe mii de pagini in online in cautare de ajutor si unele au fost in regula, altele doar m-au facut sa dorm si mai putin de ingrijorare.
Inainte sa nasc, eu si Radu am fost la toate orele din cadrul cursului de puericultura, insa experienta este intotdeauna mult peste ce te poate invata oricine si orice.
Au trecut 10 luni minunate, grele, udate cu lacrimi de fericire, dar si de neputinta, cu rugaciuni de multumire dar si de ajutor.
Ii multumesc lui Dumnezeu ca nu am avut episoade cu adevarat grele, privind acum retrospectiv. Doar situatii noi, ce pun in dificultate orice mamica la inceput de drum, sensibila si dornica sa faca tot ce poate mai bine pentru puiul ei.
Acum Alexandru sta in picioare, se deplaseaza sprijinit de-a lungul canapelei, vorbeste pe limba lui toata ziua buna ziua si isi defineste trasaturile devenind cel mai frumos omulet pe care l-am vazut in viata mea.
AMR 4 luni. :))))
Dar cand inchid ochii si imi amintesc cum a fost la inceput, mi se pare ca a trecut o vesnicie.
Baita! Dumnezeule, cat stres. Un pisoi de 3 kg ce a stat contorsionat la mami in burtica in fel si chip se uita incremenit cum 3 adulti se chinuie efectiv la 6 maini sa ii ude pielicica intr-o cada mare cat pomana tiganeasca.
Masajul. Vai de mine. Sa apesi, sa nu apesi, sa nu-i rupi manuta, sa nu se irite, sa nu atinga buricul, sterge buricul, sterge urechiusele, dar nu cu betisoare de urechi, ci cu tifon, fa aceeasi treaba si la ochi dinspre exterior spre interior, piaptana-l pentru cojite si cate si mai cate. Toate respectate cu sfintenie.
A, dar sa va spun cum a fost fix in clipa in care l-am adus acasa.
Dupa un drum ce mi s-a parut ca nu se mai termina si in care toate toate tirurile s-au gasit sa aiba cursa, am ajuns acasa transpirati de atatea emotii.
Nu stiu la voi cum a fost, dar noi aveam impresia ca nu stim absolut nimic si ca e cu neputinta sa trecem cu bine peste asta.
Ne uitam la mogaldeata din fata noastra si va spun ca nu exista nicio posibilitate de vreo varianta romantata a realitatii noastre.
I-o fi frig, i-o fi cald, sa-i dam suzeta, sa-l alaptez, ce facem cu Ciulica, o fi facut pipi si il deranjeaza, sau caca, si ce facem acum?
Aoleu, diseara avem baita. La ce ora sa i-o facem? Din nou, search pe Google. Ca mai devreme, ca mai tarziu, ca ritual de somn, ca ca ca. Haos. Copilul plangea probabil pentru ca ne simtea agitati, Ciu latra, mie imi venea sa plec pe campii, Radu era pe telefon cu pediatra. Si colac peste pupaza a inceput sa sughita!
Panica e putin spus. Ce faceeem? Search pe Google. O picatura de suc de lamaie pe limba sau pus la san. L-am pus la san si spunand toate rugaciunile stiute si nestiute s-a linistit.
Prima noapte a trecut si ea greu. Nu am dormit deloc, l-am supravegheat, era atat de mic incat imi imaginam ca in orice moment se va opri din a mai respira.
Din noaptea aceea am stiut ca nu voi mai dormi niciodata linistita, ca binele lui va fi datoria mea pe care incerc sa mi-o indeplinesc in fiecare zi cu multa dragoste, empatie si informatie corecta.
Astazi, dupa 10 luni, nu imi mai amintesc cum era viata noastra inainte sa il avem pe el. Poate si pentru ca nu am scris pe nicio fotografie. 😉

Trecand insa peste nostalgiile momentului, as vrea sa va intreb cum e la voi. Poate in experienta mea va regasiti si voi, iar in colaborare cu Johnson’s Baby, brandul nr. 1 in produse de ingrijire a bebelusilor din Romania, am pregatit acest articol si vrem sa aflam cum au fost primele voastre aventuri cu bebelusii. Cum a fost cand i-ati adus acasa? Cum a fost la prima baita? La primul tuns? Primul schimbat de scutec. Prima raceala sau prima febra. Si, mai ales, cum le-ati rezolvat? Ati pus mana pe telefon si ati sunat la medic? La mama? La vecini sau prieteni? La ambulanta?

Pe mine m-au ajutat mult forumurile si experientele altor mamici, chiar daca internetul nu este tot timpul cea mai buna sursa de informare, insa va propun ceva: haideti sa ne ajutam intre noi! Toate intrebarile voastre lasate in comentarii vor fi citite de specialist in pediatrie si de catre Johnson’s Baby, care vor pregati apoi un material de informare pentru mamici pornind de la nevoile noastre reale, sub forma unui ebook.

Sunt sigura ca sunt si mamici mai experimentate care ne pot ajuta, iar (si aici am o surpriza) cele mai bune intrebari ale voastre vor fi premiate. Asa ca va astept intrebarile in casuta de comentarii. Cei de la Johnson&Johnson pun la bataie 5 kit-uri Johnson’s Baby de ingrijire a bebelusului! Johnson’s Baby are o experienta de peste 120 ani in dezvoltarea de produse dedicate ingrijirii delicate a pielii nou-nascutilor, iar produsele lor sunt recomandate de catre Societatea Romana de Pediatrie. Aveti la dispozitie o saptamana, apoi vom alege cele mai bune 5 intrebari!

IMG_7938

IMG_7935

 

Comentarii

  1. Alexandra , 21 aprilie 2017 at 6:26 PM

    Buna Adela!

    O intrebare vreau sa iti adresez: tu folosesti Johnson’s Baby exclusiv pentru Alexandru? Dar te rog, raspunde sincer, fa abstractie de faptul ca le faci reclama acum. Johnson’s Baby nu sunt recomandate de pediatri, de dermatologi, deoarece contin substante nu tocmai ok pentru pielea micutilor nostri! Vreau sa cred ca nu l-ai spalat niciodata pe Alex cu asa ceva. Si eu am un Alex in varsta de 16 lunite, dar pe care l-am spalat la inceput cu Bioderma iar acum cu Klorane. Niciodata cu Johnson’s. Desi recunosc, acesta a fost samponul copilariei mele!

  1. Zvîncă Emilia , 21 aprilie 2017 at 6:38 PM

    Buna Adela! Foarte interesante articolele tale,ma regăsesc intru totu’. Am o pitica de 8 luni si la fel de nesigura eram si eu primele saptamani. Nu știam nici macar cum se pune un scutec, ce sa mai zic de spălat, curățatul buricului etc, insa toate au trecut si acum apar altele (dințișorii). Din experiența mea, cel mai greu a fost partea cu alaptatul. Fetița mea nu a acceptat suzeta, suferă si de reflux, avea si colici si plângea destul de mult. Întrebarea mea este : „cat de des trebuie alaptat un bebe? Trebuie alaptat la cerere sau la program?”. Parinti, vecini, toti isi dau cu părerea si spuneau ca nu am lapte (desi alăptez si acum), altii ca nu e bun laptele meu, altii sa ii dau suzeta s.a.m.d. Doctorița de familie imi spunea sa o alăptez la program de 3 ore ca din cauza ca ii ofer sanul prea des are colici si plange, ca nu sunt o Țiganca sa stau cu sanul toata ziua afara. A fost foarte greu, soțul a cumpărat 2 cutii de lapte praf pe care nu am vrut sa i le ofer. M-am certat cu el, cu doctorița sau oricine altcineva imi spunea altceva. Mi-am ascultat instinctul, desi am plans mult si aveam mereu incertitudini ca poate nu fac bine, insa am alaptat la cerere. Uneori si la 15-30 min de la ultimul supt. Acum, ca am posibilitatea prin tine, as vrea sa aflu: cum e mai bine? Alaptatul prea des crează reflux sau colici? Se oferă sanul doar la 3 ore?
    In speranța ca voi afla răspunsul cu ajutorul tau si celor de la Johnson’s baby, multumesc anticipat!

  1. Roxana Miroiu , 21 aprilie 2017 at 6:48 PM

    Ca si produse de ingrijire am folosit Bioderma (am primit tot setul din maternitate), iar din moment ce erau produse special destinate bebelusilor nu mi-am mai pus si problema daca sunt bune. Bebe are dermatita atopica, pielea uscata pe burtica si am incercat tot felul de creme. Din tot ce am citit mai apoi se pare ca tocmai gelul de dus folosit zilnic si cremele de corp i-au uscat pielea. Acum folosesc numai creme naturale si ulei de cocos. Cineva mi-a zis la un curs despre masajul bebelusului ca punem pe pielea lui numai ce am pune si intr-o salata 😉. Cat despre cea mai mare provocare… ramane vesnica decalotare (eu fiind mama de baietel).. La primul control la pediatru am fost sfătuiți sa o facem acasa, in fiecare zi, dupa baita. Apoi iar am inceput sa ma informez si am aflat ca nu ar fi ok sa intervenim, aceasta trebuie sa decurga firesc, de la sine. Dar daca raul a fost deja produs trebuie continuat, deoarece tesutul a fost deja lezat si altfel apar complicatii. Pfff.. ce sa mai zic, tare bine ar fi ca bebele sa vina cu un manual de instructiuni CORECTE!

  1. TeoF , 21 aprilie 2017 at 6:49 PM

    O mogaldeata plina de suflet care te-a transformat în cea mai grijulie mămică. ❤ ai sa vezi ce mândru va fi Alexandru de tine peste ani, când va vedea cât de dedicata și temătoare erai. 🙂 Vă pup!!

  1. Carali Teodora , 21 aprilie 2017 at 7:15 PM

    Cred ca cel mai greu a fost cand am ajuns acasa si ne-am trezit singuri cu el. Ok, and now what? Nu mai aveam buton pe care sa apasam sa vina imediat o asistenta. Cea mai mare greseala a mea a fost ca nu m-am documentat ff bine in ceea ce priveste alaptatul, mi se parea ceva ce o sa vina natural si de la sine. Gresit!! 2 zile am plans pt ca aveam impresia ca mie nu o sa imi vina niciodata laptele, ca bebe plange pt ca nu se satura cu colostrul meu si ca o sa fiu nevoita sa ii dau lapte praf, idee ce refuzam sa o accept. Am zis clar ca trebuie sa imi alaptez copilul! M-am documentat mult (online, ce-i drept…forumuri si grupuri de mamici ce te ajuta enormmmmm) si uite ca avem 6 luni de alaptat exclusiv. Fara suzeta pe care nu a acceptat-o si cu care nici nu am insistat.
    Ca si intrebari pe care mi le-am pus, au fost multe: de ce sughita, de ce stranuta asa des, de ce are mucozitati, de ce vomita asa des, de ce se irita, de ce arata asa scaunul (Doamne, cate griji si bucurii totodata iti poate aduce un cacuta de bebe:D). Dar cred ca cea mai grea intrebare pt mine a fost: ce fac daca se ineaca?( mai ales cand incepem diversificarea). Cum procedez? Se descurca singur? Am invatat acum diferenta intre gag si inec, dar tot e panica mare la fiecare situatie de genul. Meseria de mamica e grea…dar foarte frumoasa!
    Continua sa ne convingi si tu ca toate suntem normale si ca prin situatiile prin care trecem noi trec si alte mamici…chiar si tu:) iti multumim pentru ceea ce alegi sa impartasesti cu noi:)

  1. Alisa Nicoleta , 21 aprilie 2017 at 8:20 PM

    Cat de muult ma regasesc in ceea ce ai povestit ! Wow ! Cand am ajuns acasa cu primul bebe, a fost exact cum ai spus tu : cea mai stresanta calatorie spital-casa , mi s a parut un drum interminabil! Cel mai greu mi s a parut curatarea buricului, efectiv ma durea sufletul , apropos de acest lucru am auzit fel si fel de metode , eu dupa muuulta informare si la sfatul pediatrului am folosito pe aceasta :pansament steril si spirt curatam bine locul ,apoi puneam baneocin pudra. Ar fii ideal sa se vorbeasca despre acest lucru, pt ca toate tinerele mamici sa stie cat de important este sa curete coret de cel putin 2 ori pe zi ! Alaptatul , mi a cam dat batai de cap , am facut rani care imi sangerau si era o durere insuportabila , mai mult de neputinta mea, din nou mamicile trebuie sa primeasca informatii corecte in legatura cu acest aspect IMPORTANT ! Din pacate , la mine au aparut anumite probleme ,iar bebe a renuntat la san dupa 3 saptamani! A fost ingrozitor pt mine , efectiv nu mai vroia ,orice as fi facut ! La cel de al 2 lea copil , lucrurile au stat diferit , deja stiam ce am de facut , nu mi a mai fos greu , am alaptat pana la 12 luni , cand la fel a renuntat pur si simplu, sugea din ce in ce mai rar , iar intr o zi a refuzat categoric ! Si asta a fost ! Nu a mai vrut. Am suferit teribil , iar ea n avea nici un „stres” . Aici din nou mi se pare ca s ar putea discuta si pe acest aspect : intercatul , suferinta mamei si a bebelusului , cum sa trecem mai usor peste aceasta etapa , la ce varsta ar fii ideal sa intercam , cat de important este laptele matern si cat de mare nevoie are bebe de el ? Pt ca am auzit muuulte mamici care nu vor sa alapteze. Noi acum incercam sa ne obosnuim cu olita ! Din nou o etapa care necesita muuulta rabdare si muuult discutata. La ce varsta trebuie pus copilul pe olita? Dupa parerea mea , nu exista o varsta anume, eu am urmarit ,atat primul cat si acum , la al 2 lea copil, sa fie „pregatit”. Cand vedeam ca se aseza pe vine desi avea scutec, observam ca scutecul este gol dimineata, la inceput refuza, dar bebe 1 s a obisnuit la varsta de 2 ani, fara nicio greseala . Bebe 2 are 2 ani si inca nu s a obisnuit o folosim de 2 3 ori pe zi. Draga Adela , sa ti traiasca puiul ! Si eu privesc cu drag pozele cu mesajele pe verso ! Pupici

  1. Eliza , 21 aprilie 2017 at 8:27 PM

    Pfff…bebe al meu are 8 luni acum, imi amintesc Cu drag de momentul in care l-am Adus acasa si de Cat de mult am asteptat momentul.prima baita a noastra a fost deasupra cazii 😁 pentru ca imi era frica sa il bag in apa ca Nu cumva sa se ude buricul,sau sa ii intre apa in urechi sau ce mai stiu eu ce alte lucruri, Asa ca sotul il tinea si eu ii dadeam cate un pic de apa pe el,iar la sfarsit eram amandoi rosii si transpirati tot😳.eu imi notez tot ce simt sau tot ce face bebe intrun carnetel pe care il tin pe noptiera mereu…pupici

  1. Lavinia , 21 aprilie 2017 at 8:39 PM

    Buna adela.m ai facut sa rad despre inceputurile tale k mamica:).si la mine a fost cam la fel,dar te intareste viata si mai ales dragostea pt copil.si al meu baietel (acum 8 luni aproape) nu doarme bine noaptea dar tot mai vrem un fratior:). Intrebare pt domnii de la johnson s baby: cu ce se deosebesc produsele dvs fata de cele mai folosite si cele mai recomandate de medicii pediatrii cum ar fi mustela,klorane etc.cu totii ne dorim cele mai bune si mai naturale produse pt copiii nostri.te pup adela

  1. Panaite Roxana , 21 aprilie 2017 at 9:10 PM

    Miercuri pe 27 aprilie, Gogosica mea va implini 1 an.Nu stiu cand a trecut insa mi se pare ca ne stim de-o viata si ma uimeste in fiecare zi cat de mult o putem iubi.Prima amintire amuzanta din functia de mama va ramane momentul in care am ajuns de la spital si am urcat cu ea in camera pt a-i schimba pampersul. Ea era asa mica si firava cu niste picioruse mici cat degetul nostru. Noi eram plini de emotii si cu mainile tremurande asa ca i-am pus pampersul invers :))) Simteam ca ceva nu a fost bine asa ca ne-am documentat pe youtube la modalitati de a schimba un pampers( desi in spital ne-au aratat).Din acel moment ne-am dat seama ca viata noastra va deveni una plina de provocari si de multe zambete! 😬

  1. Rusca Ingrit , 21 aprilie 2017 at 9:22 PM

    Draga Adela,mi se face pielea de gaina numai cand ma gandesc ca in mai putin de 3 saptamani (sa speram )o sa vina bebica noastra . Primul nostru copil ,cu siguranta o sa trecem prin aceleasi emotii, temeri.. Iar cu ajutorul bunului Dumnezeu o sa fim niste parinti buni si usor usor o sa invatam sa fim parintii perfecti. Inceputurile sunt deosebit de grele pentru fiecare parinte ,cand pur si simplu ne simtim neputinciosi in fata omuletului nostru.Iar in legatura cu gama de produse Johnson’s baby, inca nu stim cu siguranta ce anume i se potriveste lu’ bebe! La fel ne vom informa si vom lua decizia cea mai buna! Pupici!

  1. stroe nicoleta , 21 aprilie 2017 at 9:49 PM

    buna adela,ma regasesc intru.totul la ce ai povestit,am avut ajutoare pe langa noi care incercau sa ne sfatuiasca,insa eu am facut ce jm considerat ca e cel mai bun pentru fetita mea mara,acum are 2 anisori si o luna,nu stiu efectiv cand a au trecut acesti 2 ani.Cel mai greu moment a fost anul trecut in octombrie knd a racit mai rau,temperatura mare ,un harait puternic in piept,am fost disperata,ma simteam neputincioasa,prima ei tuse adela ,pdm care am rezolvat.o cu aerosol,nu.ti pot descrie cetera in sufletul meu atunci,sunt momente grele nopti nedormite,dar in acelasi timp este ff frumos,o implinire sufleteasca nemarginita!

  1. Violeta , 21 aprilie 2017 at 10:07 PM

    Hei Adela,noi avem aproape 1 an si doua luni😁Si radem,cantam,batem din palme,vorbim mult,alergam ca un titirez,intoarcem casa cu curu in sus si facem cucuie zilnic.despre inceputuri?😱Panicati si eu si taticu,ziceai ca suntem in depresie postnatala.plangeam de dureri de san,pana am invatat cum sa l tin pe bebe la tzitzi.Aoleooo buricu,ce ne facem ca nu mai pica buricu😂Cautari pe net,suna un prieten,suna pediatra..apoi vomita zilnic pan la 4 luni,reflux sau nu,apoi colici,plangeam si eu odata cu bebe.apoi raceli,dinti,vaccinuri…diversificare,ce sa i dai si ce nu,gura lumii sa i dai sa guste din toate,constiinta tta sau dai diar bio(apropo ar trebui sa faci un subiect pe tema asta,ce i gatesti sanatos la bebe,daca o sai dai pufuleti la bebe🤣Bine asta dupa 1 an🙃La noi acum se pregatesc maselele si suntem iar muciosi.dar vorba ta bine ca privind in urma nu au fost probleme mai grave.sanatosi sa fim si noi si bebei nostrii,cel mai important.Doamne ajuta!

  1. Ana Maria , 21 aprilie 2017 at 10:09 PM

    Facand abstractie de faptul c le faci reclama celor de la Johnson, te-as intreba sincer daca folosesti aceste produse la copilulu tau??!!? Sunt printre cele mai slabe dpdv calitativ si nerecomandate

  1. Manaila Iuliana Mihaela , 21 aprilie 2017 at 10:34 PM

    Buna Adela. Am un baietel de 1an si 1 luna,a trebuit sa incep munca,il alaptez ,nu vrea sa manance din biberon de cand l.am nascut,cum pot sa il intarc sau cum pot sa il pacalesc sa nu mai planga dupa mine cat timp sunt la munca? Este foarte atasat de san. Multumesc

  1. Nicoleta Dragomir , 21 aprilie 2017 at 10:37 PM

    Buna mami Adela, am si eu un strumfulet ca si tine. Albert (strumfuletul meu) este mai mare doar cu o saptamana decat A, inca din burtica faceam comparatii cu progresele tale in ceea ce priveste sarcina si de fiecare data ma regaseam, parca vorbeai tu pentru mine. Asa si acum, exact aceleasi temeri le-am avut si eu cu bebita si sigur lista va ramane deschisa toata viata. Sa revin la subiect ( tot olteanca si eu -Dragasani- de asta vorbesc mult), intrebarea mea pentru domnii specialisti de la marca Johnson’s baby (singura pe care o folosim inca de la nastere) este: care este cantitatea de mancare solida pe care trebuie sa o pape bebe la 10 luni? Este bine daca bebe vrea completare cu san dupa mesele solide? Multumim….pupici cu sclipici :*

  1. Cristina Mălina , 21 aprilie 2017 at 10:42 PM

    Ok Ok …. Klorane sau Mustela ne-am înțeles ?! 😊

  1. Elena , 21 aprilie 2017 at 10:45 PM

    Si eu am primit recomandare de la doctor sa nu folosim aceste produse…usuca pielea ,numai sunt ca cele de altadata. Eu am ales sa folosesc gel de baita de la Ceumed foarte bun si fara miros; am folosit de la klorane si chicco dar din pacate au un miros foarte puternic deci sigur contin substante ” parfumate”. Sunt convinsa ca nu folosesti nici tu adela produsele johnson. Da a fost greu la inceput, mie primele 3 luni mi s_au parut cele mai grele. Si mamicile ar trebui informate despre alaptare. A fost mult mai grea decat nasterea, cu furia laptelui, febra…medicul imi zicea ca am laptic cat pentru doi, si apoi muuls si iar muls. Dar cu ajutorul lui Doamne Doamne am trecut cu bine si inca mai papam laptic de la tati la un an si o lunita. Ar trebui facute mult mai multe campanii despre alaptat, si cum trebuie sa procedezi ca sa fie bine si pentru mama si pentru bebe. Va doresc sa fiti sanatosi si sa va aduca Alexandru clipe de bucurie si multa fericire! O seara buna!

  1. Corina , 21 aprilie 2017 at 11:03 PM

    Buna, am un baietel minunat de 10 luni implinite acum cateva zile, un bulldog francez de 5 ani si o viata minunata alaturi de ei si de sotul meu. Nu ma asteptam sa fie atat de frumos cu copil, tinand cont ca nu am avut ff multi copii in jurul meu cu care sa ma obisnuiesc sau sa interactionez… nu stiam cum sa ma comport. Insa cu bebelusul meu totul a venit natural! Am fost fff optimista inca de la inceputul sarcinii si am avut o sarcina fara nicio problema, am mers la munca pana in ultimele 2 saptamani, a fost o perioada minunata!! Apoi a venit mogaldeata si ne-a schimbat viata in bine! Am noroc de un copil minunat! Nu a avut colici, nu a plans, nu a avut mari probleme de sanatate ( doar vreo 3 zile cu rosu in gat). Este alaptat in continuare si diversificat de la 6 luni. M-au ajutat foarte mult grupurile de mamici la care am aderat inca din sarcina, am invatat foarte multe, am citit carti si m-am documentat ff bine despre tot ce inseamna cresterea unui copil extraordinar. Imi place ff mult sistemul Montessori si acum facem tot felul de activitati adecvate varstei lui, cate tin de aceasta filozofie.
    Nu m-am panicat ff mult la inceput, am luat totul treptat caci eram perfect constienta ca nu le pot stie pe toate. Am refuzat ajutorul parintilor si am vrut sa ne descurcam noi, pe propriile puteri. Abia acum, la 10 luni, mai vine mama sa mai stea cu bebe cateva ore cat ma duc la sala, insa tot singura simt ca mi-e mai bine! Sotul meu vine seara tarziu, iar noi doi petrecem timp mininat impreuna! M-a intrebat lumea daca m-am plictisit, ei bine… Deloc!! Trece timpul atat de repede si avem o gramada de lucruri de facut, plus plimbari in parc, intalniri cu mamicile, shopping, plimbare cu catelul, joaca, joaca si iar joaca. Ma simt ca intr-o vacanta! Poate am avut eu noroc cu un copil extrem de cuminte, dar nici nu m-am panicat la fiecare pas! Cu cat esti mai relaxat, cu atat transmiti acest lucru si puiului tau si la fel cu stresul. El rade toata ziua!! Iubeste oamenii, iubeste animalele, iubeste viata!! Este un exemplu de veselie si pur si simplu nu ai cum sa ii rezisti! Vreau sa pastrez cat mai multe amintiri bebelusesti caci momentele acestea sunt minunate si din pacate cresc extrem de repede! Parca mai acum ceva vreme il aduceam acasa de la maternitate si ii faceam cunostinta cu bulldogelul cu care a fost dragoste la prima vedere! Acum cainele se aseaza numai langa el, bebe il cauta mereu cu privirea, rade, ii arunca mancare pe jos, ii da jucariile lui si se distreaza impreuna! Cand o sa creasca mai mare sigur vor fi cei mai buni prieteni si este minunat ca poate creste alaturi de un animalut!
    Ma gandesc cu groaza la momentul intoarcerii mele la serviciu, cand va implini 2 ani, cum voi rezista atatea ore fara el? Gandul asta ma chinuie de ceva vreme, chiar daca mai am un an pana atunci, insa presimt ca va fi extrem de greu! Inca nu stiu cu cine o sa-l las( bona sau cresa), insa sigur va fi extrem de greu pt mine( el cu siguranta se va adapta ff repede). Deci cum procedam? Cum este mai bine: bona sau cresa?
    Inchei romanul caci s-a trezit si vrea titi, asa incat ma duc sa ii dau un pupic, sa o dau pe titi si sa imi adorm puiul. Multa sanatate familiei tale si continua sa scrii asa frumos ca pana acum caci m-am regasit in multe postari! Te pup!

  1. Irina M Irina M , 21 aprilie 2017 at 11:05 PM

    Salut scumpica.Din nou emotii am avut…pentru fiecare cuvintel ce ai scris.De parca am tetrait din nou si eu prima experienta cu fetita mea.Vai…deja au trecut 7 ani la mine…dar tot imi aduc aminte cite emotii si frici am avut.Sa nu ii fac rau..sau daca respira.Si acum baitelul meu al doilea cooilas al meu are acus 3 ani..si sa iti zuc sincer su acum il controlezi daca respira bine cind doarme☺nu stiu..poate asa sunt toate mamicile…sau doar eu.Mereu am avut grija de tot…nu ma ajutat goole fiindca nu aveam internet.Dar…ma ajutat soacra mea si sotul la baita.Dupa …deja m am obisnuit.Iar prima febra..a fost groaznic….am plins,avea 39 si ceva nu stieam de la ce …of…cite numai nu te inveti cind devii mama.Iar in primul rind…sa ii fie bine copilasului tau.😊P.S.Esti o mamica grijulie …vad asta.Si nu retrai pentru tot…te descurci bine😉Te pupic😘😘😘

  1. Sara , 21 aprilie 2017 at 11:33 PM

    Salut, draga Adela! Nu as folosi johnsons and baby pe copilul meu, in primul rand. A fost la un moment dat o stire ca ar contine substante cancerigene. Dar poate ca e doar un zvon, nu stiu. Am 3 copiii sanatosi, ( o pereche de gemeni baieti si o fata) Multumesc lui D-zeu, cu rabdare si ajutorul parintilor si in special al sotului, am dres-o cumva :)) cand am adus prima oara fetita in casa, a fost un moment de panica , in care am plans, efectiv, dar fiind si f tanara si avand nervii tari am reusit sa fac fata, si cred ca eu si sotul meu am facut echipa buna. La scurt timp au venit si baietii si uite asa casa noastra s a transformat intr o cresa, gradinita :)) am dorit sa fie de varste apropiate, fratii, intre ei, in felul acesta sa creasca impreuna. Noi am incercat, pe cat se poate, sa ii lasam liberi pe copilasi, ii puneam sa doarma afara pe terasa, iarna fiind; pentru a se cali. Imi aduc aminte ca Iza, se trezea dimineata de tot la 6, pus la san si dupa daca plangea sau era morocanoasca , ea dormea cel mai bine la frig, pe timp de iarna. Si in felul acesta am si calit-o. Pana la 9 luni somnul de pranz si l facea in carucior la aer curat. Lua somn direct asa. Sau ieseam cu ea la o plimbare cu carutul. Rutina asta am folosit o si la baieti. A mers, ce-i drept. Am avut mari probleme la primii dintisori, nopti nedormite, etc. Frustrari. Gelul nu functiona , decat pe perioade scurte.
    Eu cred ca fiecare copil e diferit si asemanator, in acelasi timp. Toti doresc iubire, atentie si iubire, dupa si mai multa iubire 🙂 dupa aia da , vin plansete, nopti nedormite , o iei razna incet si te gandesti, in ce naiba m-am bagat, dar sunt doi care vasliti la aceeasi barca si uite asa totu merge bine cu speranta. Acum sunt la varsta de 35, copiii sunt mari deja. Am nascut la 21 fetita. Acum sunt alte probleme, etc. Acum mi se pare ca incepe adevarata provocare, ai mai multe temeri. Asa ca partea de inceput e dulce si frumoasa , trece f repede si dupa incepe adevarata provocare. Profita si de plansete, baite , nopti nedormite, sughituri si asa mai departe. Cumva acea perioada e cea mai light.trebuie sa crestem copii tari si independenti pentru lumea aceasta. Sa le arati binele si raul si libertatea de a alege drumul in viata. Si mereu sa le dai iubire. Am devenit nostalgica, imi cer scuze.
    referitor la ce am spus in fata, de marca aceasta, eu nu am folosit si de obicei, nu am folosit prea multe branduri de genul acesta. Mama mea facea sapunuri naturale la ea in atelier, si asta foloseam si eu la baite, si multa crema Nivea si ulei de argan si cocos pt parut.
    Adela, numai bine! Scrii f frumos. Sper ca a fost de folos ce am scris. Imi cer scuze daca romana mea nu e perfecta, sunt plecata de multi ani din tara.
    Te pup, multa bafta!!!

  1. Alexandra Almasan , 21 aprilie 2017 at 11:35 PM

    Salut Adela, întâi vreau sa îți spun ca te urmăresc încă de la început. Într-adevăr mă regăsesc in spusele tale și a le mămicilor. Poate cu puțin mai multă panica deoarece consider eu încă nu eram total pregătită și experimentata având doar 21 de ani, dar am ajuns la concluzia ca indiferent de ce vârsta ai nu știm nimic despre bebeluși și cum sa ii ocrotim mai bine, doar pur și simplu urmandu-ne instinctele materne. In urma cu 7 luni a venit prințișorul pe lume un moment de ne descris, după 7 ore interminabile mi-am primit puiul in brațe. A fost mirific senzație de nedescris, am plâns in loc sa zâmbesc dar nu îmi puteam stăpâni emoțiile simțeau fericire dar și o mulțime de griji ce voi face eu de acum in colo?! Cum voi putea sa îl protejez?! Însă acesta a fost primul pas doar. Păcat ca nu exista un program de informare a mămicilor însărcinate ca fiecare sa știe la ce sa se aștepte. In prima zi nu l-am alăptat mi s-a arată cum sa pun un acute poate pare ciudat dar nu știam exact cât sa îl strâng cât de larg sa fie ?! Lucru elementar,însă nu am știut mi sa arătat cu drag de doamnele asistente( precizez ca am născuți nu Austria) a poți a venit primul cachita m-am speriat groaznic de consistentă de culoare etc.:)) am luat copilul repede și am întrebat cum trebuie sa fie cu adevărat cachita ?! Oare am mâncat ceva și prin lăpticul meu i-am dat ceva ce nu trebuia de are culoarea aceasta ?! Mi sa explicat și de data aceasta ce e cu adevărat apoi a venit al doilea scaun cu o consistentă diferită total diferită!! OMG de data asta sigur sunt eu devină îmi spusesem 😅 Repede: Doamna dr. Cum este al doilea cachita ?! Apoi au venit întrebările ? Cum îl țin când îl îmbrac ?! E posibil sa ii luxez ceva ? Cum ii țin picioruțele? Cum îl apuc ? Cum îl țin corect la sân ? De ce nu doarme ?! De ce plânge ?! De ce doarme așa de mult ?! Am alăptat la cerere copilul meu când ia fost foame a primit papica 😂 Și îmi doream sa ii fie foame sa îl simt și sa simt fiorul ce ți-l da doar alăptatul 😍 Prima baita a fost in spital deoarece doamna dr a insitat sa îmi arate și bine a făcut însă atunci nu pot spune ca i-am făcut baita la înmuiat doar de frica 😂🙈 și după vreo doua minute gata am priceput 😓 Nu pricepuse nimic însă îmi era frica. Țin sa precizez ca prima baita i-am făcut-o cu ulei de migdale sa nu sufere de ceva boala de piele plus ca in primele 3 zile nu a fost deloc spălat și nici la naștere deoarece pielea s-ar mai „hrăni” din mucusul din burtica și care face bine 🤔 Nu m-am opus sincer am lăsat după doctori și doamne mulțumim nu avem nici o boala de piele sau ceva e perfect 🤗 Drumul spre casa groaznic : Oare e prea mare scoica? Dacă nu sta bine? Dacă îl jenează Căciulița pantalonii botosei? Însă când am intrat in casa m-am mai liniștit, dar a tușit sărăcuțul sa fi înecat cu saliva, nu am știut ce sa întâmplat A răcit ?!?! Telefon de urgentă la mama care e dr nr 1 pt mine 😂 Apoi au venit întrebările: Sa ii dau suzeta ? I-o dau ! Vai da cum trage dacă se îneacă ? Dacă nu mai poate sa respire ?! Doarme ?! Sufla bine ?! Vai dar nu îl aud Mai respira?! Scuteci sunt buni?! Aoleu ia căzut buricul eu telefon de urgentă la mama soțul la soacra și tot așa cam tot neamul 😂 Se infectează ? Cu ce îl dau ?! Nu a căzut prea devreme ?! Apoi primul sughiț 😂 Ce fac îl alăptez ?! Nu ca se îneacă Telefon la mama ii dau lămâie ?! E prea mic 🤔 Îl alăptez !! Vai sa nu se înece sa nu se sufoce 😂😂 apoi au venit întrebările: cum e afara ?! Cât de gros cât de subțire sunt – grade ies cu el ?!?! Nu ies!! Ies ca ii trebuie aer curat 😅 E ceata ce fac?! Dacă ploua?! Wai mie atâtea întrebări nici nu va închipuiți cât de panicata am fost in primele luni. Somnul regula stricat pe o parte ?! Da ca scrie pe internet de moartea subita panica numai pe o parte sa stea sau pe cealaltă dar nu cumva pe spate sau pe burta 😂 Nu dormeam nopțile! Mama zice mai pune-l pe burta ca ii face bine la colici Sa îl pun?!?! Acum țin sa precizez ca numai pe burtica doarme dar la început a fost groaznic! Nu ii place de mine clar de-aia plânge atât 😂 Dar nici de tine !! Așa credeam noi eu cu soțul la început 😂 Are colici?! Sigur sau plânge de foame ?! Poate i-o fi sete ?! Mamă sa înecat cu lapte repede cu capul in jos bătut pe spate 😂 La baita sa îl las cu capul in apa sau nu ?! Are voie sa între apa in urechi?! Cât de mult sa dureze baita 3 5 7 10 min?!
    Wai au foat multe întrebări de genul poate ca sunt banale dar chiar aveam aceste întrebări din neinformare și neștiința acum știu și zic tuturora experiența mea sa știe fetele la ce sa se aștepte 😂 Acum știu ca puiul meu are instinc de supraviețuire și noi suntem acolo doar pentru mici ajutoare 😊

  1. irina , 21 aprilie 2017 at 11:44 PM

    Adela, sa fie sanatos copilasul si sa va bucurati de el acum nu pentru realizarile sale ci pentru clipele pe care nu le mai intoarceti. nici un copil nu se aseamana cu altul. mereu va fi cineva care face ceva mai repede decat al tau, iar tu daca cumva te lasi influentata de asta, se mai pune o caramida de stres deasupra celor multe care oricum exista. asta asa ca o introducere 🙂 desi sunt sigura ca esti echiibrata si ca stii sa filtrezi. eu una spre deosebire de tine am renuntat foarte devreme la bloguri si forumui sau in general la parerile altor mamici. prin parc nu prea socializam pentru ca repede am observat ca sunt cea mai relaxata mamica din parc si lipsa de stres major ma facea sa fiu respingatoare pentru mamicile cu multe mute probleme. desi le aveam si eu pe ale mele, lipsa somn, lipsa pofta de mancare, si cate si mai cate, dar nu-mi placea sa ma plang. in principal, am vorbit cu 2 prietene pe perioada cand aveam intrebari , prietene care ma incurajau sa fiu relaxata, sa nu fortez copilul, si sa ii ascult nevoile lui cele transimse chiar de el. desigur imi dadeau sfaturi referitor la medicamente, mecanisme eficiente de somn sau de mancare. si apoi erau medicii la care mergeam. am avut pana la 2 ani o pediatra foarte buna, care imi inspira incredere si orice nu stiam la control imi zicea si era sfant pentru mine.

    prima zi a fost de vis. l-am pus pe R in scoica adormit de pe drum si ne uitam la el. a fost linistea dinaintea furtunii. cand s-a trezit s-a uitat mult timp in sus, stanga, dreapta, apoi a inceput sa planga de foame, apoi eu de dureri, apoi iar el de foame, iarasi eu de dureri. si asa prima luna. chin si vai vai. dupa prima luna a plecat si mama si am ramas singuri cu copilul. am citit intr-o carte scrisa de o englezoaica, ca e bine copilul sa aiba program si daca vreau sa fie bine sa fac asta. am incercat sa scriu orele la care manca, numaram 3 ore, si trageam de timp pana la urmatoarea masa. apoi orele de somn. primele 6 luni au fost de adaptare reciproca. dar am reusit sa ii fac acel program descris in carte. si apoi lucrurile au evoluat si chiar nu mai stiu de ce am avut acele putine momente de stres si transpiratie cand ieseam din casa 🙂

  1. Ana maria , 21 aprilie 2017 at 11:49 PM

    Hei buna Adela
    Chiar daca nu raspund mereu ,citesc in schimb mereu tot ce postezi si esti minunata.Am o fetita de aproape 2 ani.tati nostru fiind plecat din tara nu a fost langa noi si am camvtras totul singura.a fost dificil.
    In prima zi singura cu ea eram efectiv panicata,nu stiam cum sa ii dau laptic ,sa o pun la san sau sa ii fac lapte praf,cat lapte cum o sa ma descurc,cand sa ii fac baita nu stiam nimic decat sa schimb scutecu.(asta am invatat de prietenile mele mamici)
    La prima raceala nu am sarit decat cu tel la mama si dupa la medic daca era cazu.perioada aceea a fost minunata.
    Acum suntem si cu tati si situatia e mult mai simpla ,dar ea creste si e din ce in ce mai energica :))
    Imi place ideea de a ne ajuta ,a fi unite ca mamici cu pareri interesante 🙂
    Te pup cu drag

  1. Elena Bocu , 22 aprilie 2017 at 12:08 AM

    Nu stiu dc întreabă mămicile daca folosești produsele cărora le faci reclama.este irelevant .pt ca din moment ce sunt pe piață atât de multe produse fiecare alege ce vrea.ca are de unde.eu una le am folosit la cei doi băieței minunați pe care i am deja dev12 si de 9 ani. O mămică împlinita..ce sa zic…dar parca nu în totalitate.lipsea ceva .asa ca mvam hotărât sa fac o a treia încercare si fără sa stiu ce e in burtica..surpriza.o minunăție de fetiță ce ne a întregit familia și ne încărca de energie. Fetiță care.peste o săptămână împlinește 9 luni.nici nu stiu când au trecut.parca ieri am venit acasă de la maternitate și i priveam cu mare admirație.grija.mândrie… O mulțime de sentimente inexplicabile.si acum după atâtea luni când o privesc îmi dau lacrimile de fericire.inca nu mi vine sa cred ca i a mea.pt ea folosesc alternativ mai multe produse printre care si Johnson s baby.de ce nu.slava domnului n am avut probleme grave cu nici un copil pana acum. Asa ca noi vrem doar sa fim sănătoși si va uram si vouă la fel si sa va bucurați unul de altul.toți trei.asa cum i facem noi in fiecare zi. Toți cinci

  1. adrianaady , 22 aprilie 2017 at 1:00 AM

    Bravo!Pentru articol 🙂 si pentru sinceritate 🙂 ! Eu am o fetita de 4 ani si da multe erau noptile nedormite,grijile,temerile oare fac bine,oare e ok asa oare ii e frig,cald,sete,foame,etc etc…Doar de 2 ori am sunat la Pediatru in acesti 4 ani,prima data cand avea fetita in jur de 8 luni ,atunci avea febra mare (40) si noaptea la 12 cand i am pus termometrul nu mi a dat sa suflu cand am vazut si atunci repede mana pe tel si suna….si a doua oara cand si a spart capul, alte probleme nu am avut,mergeam la Pediatru doar la vaccin am avut noroc de la Dumnezeu de o fetita sanatoasa ! Dar eu ca orice mama i mi faceam griji peste griji,pana cand a inceput sa vorbeasca ,atunci am rasuflat usurata,o sa vezi si tu Adela cand incepe sa vb si spune ce nevoi are e mult dar mult mai usor ,acum trebuie sa ghicesti ce vrea 🙂 Eu i ti urez putere si muuuuulta rabdare! Puuup

  1. Nicoleta Stinga , 22 aprilie 2017 at 2:24 AM

    Clipe frumoase mai ales astea de panica sunt momente care nu se uita si de gandesti ca a trecut 10 luni cand au trecut asa de repede timpul trece foarte repede

  1. sorina , 22 aprilie 2017 at 4:35 AM

    Ma regasesc in tot ceea ce ai scris. Au fost multe luni de panica si stres. Google deja era plictisit de mine! Baita a fost un circ total. Tati o tinea in maini pe bebelina , iar eu o spalam…:)), cu masajul nu mai spun… Avand in vedere ca am fost o mamica tanara la doar 21 de ani, cred ca ne-ar ajuta mult niste videouri despre cum sa ai grija in primele zile de un bebe. Si cum este corecta procedura masajului la nou nascut?

  1. Wotsch Alina , 22 aprilie 2017 at 11:02 AM

    A trecut un an de atunci. Un an de la nastere, un an de la prima noapte împreună, un an de la primul scutecel, un an de la prima băiță. O veșnicie ca o clipă.
    Nu am nascut in România, nu mai traiesc acolo. Am nascut normal, fără medicamente, fără calmante. Nu pentru că am vrut, așa a fost să fie. Nu regret o clipă, nu am simțit nevoia de calmant. Atâta adrenalina era în mine ca nici nu mi-am dat seama că-mi lipsește.
    A avut cordonul în jurul gâtului, însă. Ultima jumătate de oră la nastere a fost grea pentru moașa și pt doctor dar nu ne-au spus nimic. Soțul meu, prezent, a realizat gravitatea situației cand i-a văzut culoarea albăstruie si amândoi am realizat ca ceva nu e in regula cand nu a plâns. 10 secunde, 20… „De ce nu plânge?” l-am întrebat. „De ce?” As fi putut plânge eu si el dar spaima era prea mare. Apoi doctorul a spus: „tati, vino si ține fetița de mână!” Si Ea a plâns. Încet, dar cu viața. Si apoi mai tare, până la nota 10.
    Nu voi uita niciodată clipele astea. Am uitat de durere, am uitat de oasele mele, de pielea întinsă, de presiunea din sâni, de absolut tot.
    După naștere, am avut-o la piept câteva ore, ca bonding. Era ciudat. Ca si cum as fi avut la piept cel mai iubit străin. Cel mai mic ghemotoc.
    Apoi soțul meu m-a pus la somn. Era spre după amiază. El a schimbat primul scutecel si i-a dat o sticluță de lapte. Nu am știut, a fost decizia lui dar mi-a fost frică „dacă nu mai ia sânul?” Dar ii era foame si laptele nu vine imediat.
    Seara, stăteam amântrei in pat, cu ea intre noi. Era tarziu, emoțiile zilei erau trecute. Ne pregăteam de culcare. Soțul meu avea să rămână cu mine in camera noastră, așa vorbisem dinainte. Moașa de seară a venit la vizită și ultimul control înainte de culcare. Totul era ok si mă pregăteam să o pun pe Piticel în pătuțul de lângă patul nostru. Moașa mi-a ghicit privirea și a spus „ea doarme acolo!?”, arătând spre mijlocul patului, între noi, unde se afla deja. Nu era o intrebare. Era ca un sfat, o afirmație. Nu am știut ce sa spun. Apoi moașa a dispărut câteva secunde și s-a întors cu o păturică de bebe. A asezat-o în locul sugerat și a spus: „aici e locul ei”. Apoi ne-a explicat sa nu ne fie frica. Si acolo a rămas locul ei. Acum doarme in pătuțul ei dar vine in fiecare dimineata devreme si isi ia locul dintre noi. Parca știe că tati se trezește curând și pleacă așa că vrea câteva ore cu noi amândoi.

    La început am folosit doar apa pentru a o curăța. Apa si bumbac. Scutece Pampers.
    Crema, șampon si ulei pt baie Hipp. Weleda pt iritatii la scutec. Atât.
    Nu imi mai tremură mâna ca la prima baie. Nu îmi mai e așa frica la tăiat unghii. Nu o mai verific de mii de ori între încrețituri. Acum zâmbesc cand sughite.
    Acum imi sta sufletul când se clatină la mers, cand strănută de mai multe ori unul după altul, cand mușcă din mărul întreg, cand ma strânge în brațele ei mici si gângurește fericită, cand imi zâmbește cu 6 dinți. Cand ma îndrăgostesc din nou, în fiecare zi.
    Nu mai știu cum a fost înainte sa o avem. Nu mai știu cum am iubit înainte.
    Avem pentru ea un album in care am scris câteva din primele prime ce le-a făcut. Primul zâmbet, primul gângurit, primul pas. Dar nu e ordonat că învățam împreună. Si noi suntem prima dată părinți.

  1. Poiana Elena Bianca , 22 aprilie 2017 at 5:23 PM

    Mi se pare de-a dreptul pueril sa te temi sa ii faci baie copilului tau!Eu am27de ani,am nascut un baietel minunat in urma cu 3luni,iar parintii mei,care locuiesc in Botosani,se ofereau sa vina in Iasi ca sa ma ajute la baita-i-am refuzat,si m-am descurcat ft bine singura,pt ce atata stress ma intreb si acum,e ca si cum lumea zice ca esti o mama mai buna daca te sochezi la fiecare sughit al copilului!La fel de stupid mi se pare sa infofolesti exagerat copilul de teama sa nu raceasca,sau sa freci intruna casa,nu cumva sa aiba vreun microb!Mi s-a mai spus chiar sa renunt la catelusa labrador pe care o iubesc la fel de mult ca inainte,chiar daca nu mai am energie sa ii acord la fel de multa atentie…toate vedetele parca isi pregatesc un discurs pe care il invata pe de rost ca sa dea cat mai bine la public,mai ales cand spun ca,desi nu dorm aproape deloc,ele sunt cele mai fericite!Eu doar in prima luna nu dormeam noaptea pt ca plangea baiatul si simteam ca innebunesc,e ceva biologic,organismul sufera in urma privarii de somn,si ai tot dreptul sa spui ca ti-e greu,nu trebuie sa bravezi!Am ajuns la concluzia ca noi oamenii credem ca a admira pe cineva e acelasi lucru cu a-l iubi,si ne chinuim atat de mult sa parem perfecti,ca altfel nu ne iubeste nimeni,cand de fapt iubirea nu ar trebui sa fie conditionata!Acum ce sa zic,cu o mie de bone si cu familia care vine sa ii faca baie copilului,poate si eu as afirma la fel:))Eu recunosc,mi-a fost ft greu la inceput,pt ca nu reuseam sa dorm eram ft deprimata,insa de2luni sunt o norocoasa,am cel mai cuminte baiat,ziua e ft vesel,plange doar ca sa ma atentioneze ca ii este foame,iar noaptea se trezeste doar o data sa manance,dupa care adoarme la loc!:)Nu stiu ce sa zic in legatura cu produsele carora le faci reclama,nu le-am testat deocamdata,momentan folosesc de la Topfer:)

  1. miki , 22 aprilie 2017 at 5:24 PM

    nhg

  1. miki , 22 aprilie 2017 at 5:29 PM

    Emilia Zvanca alaptatul si refluxul nu su nimik una cu cealalta…copilul meu are 4 luni jumate si are reflux de cand sa nascut..i-am dat san doar pana la 2 luni si dupa lapre praf normal amestecat cu lapte praf ptr reflux si pana acum o saptamana a avut tratament..protector ptr stomac pentru ca au arsuri la stomac copiii cu reflux..acum este bine numai vomita da mi-au zis sa fiu atenta si daca vad ca este iritat si plange o sa ii dau iar tratament….

  1. Poiana Elena Bianca , 22 aprilie 2017 at 5:41 PM

    Cred ca cea mai relevanta întrebare este dacă într-adevăr aceste produse sunt cancerigene -eu una nu cred,dar ar fi bine sa ne lămurească un specialist, având în vedere ca e destul de grava această convingere pe care mulți o au!

  1. Irina Rosu , 23 aprilie 2017 at 11:24 AM

    Offtopic: Nu înțeleg obsesia asta pentru numele Alexandru. Alexandre care își botează copiii Alexandru… Se pare că în România există doar trei-patru nume:Alexandru, Andrei, David și Matei eventual. Câtă originalitate… La școală vor striga profesorii Alexandru și se va întoarce toată clasa. Filmulețul este cu Andrei : https://youtu.be/Kk8PfaCgTMk

  1. Rosioru Marilena , 23 aprilie 2017 at 2:17 PM

    Imi place sa iti citesc blogul si sa te urmaresc draga mea!Ma pregateste pentru ceea ce va urma!
    Intrebarea mea ar fi ce facem cu dermatita atopica la bebelusi…care ne da batai de cap…cum o prevenim?cum o tratam? Sunt produsele Johnson recomandate pentru dermatita atopica?Cum actioneaza pentru a o preveni/combate?
    Multumesc!
    Va ador pe toti 3!

  1. Mihaelush_10! , 23 aprilie 2017 at 9:09 PM

    Hristos a inviat! Ca asa se zice in Bucovina pana la Inaltare.
    Citesc de ceva vreme blogul tau, dar acesta este primul comentariu pe care-l las. Si asta pentru ca sunt multe similitudini intre noi si familiile noastre, date de coincidente zic eu. Noi 2 suntem nascute in acelasi an, aceeasi luna, amandoua suntem mame de baietei cu numele Alexandru nascuti in acelasi an, provenim din mediul rural, etc.
    Momentele petrecute alaturi de baietelul meu sunt mereu cele mai pretuite, asa cum sunt pentru toate mamele. Invatam mereu cate ceva nou, practica bate de cele mai multe ori teoria indiferent de cat de mult ne-am documenta.
    In maternitate si la pediatru mi s-a recomandat varietatea, diversificarea din toate punctele de vedere: nu folosim aceeasi marca de scutece permanent ci le alternam intre ele, nu folosim aceeasi marca de sampon / sapun / lotiune de spalare / pasta de dinti, etc., pentru a nu dezvolta dependenta copilului fata de produsul respectiv. Si asa am si procedat. Eu merg pe principiul: sunt medici – sunt instruiti mai bine decat mine in domeniul lor. Si pana acum nu am dat gres. Nu am avut nici o neplacere.
    Intrebare pentru dl specialist in pediatrie: sunteti de acord cu aceasta folosire variata a produselor?
    Intrebare pentru domnii de la Johnson s Baby: cu ce se deosebesc produsele dvs fata de cele ale altor companii prezente pe piata?
    Iti multumesc pentru frumosul articol scris si pentru tot ceea ce ne impartasesti pe blog.

  1. Gina N , 24 aprilie 2017 at 10:23 PM

    O, Doamne! Noi in prima seara acasa am sarit peste baita. Atat de speriati eram! 😂 La schimbat scutecul si dezbracat- imbracat am fost foarte relaxata😊. A fost greu pt ca eram singuri, doar noi doi si bebelusa, dar ne-am descurcat. Intrebare: in ce situatii se poate folosi pudra de corp. Stiu ca nu prea este recomandata pt ca usuca foarte tare pielea. Bebelusa mea a avut o iritatie la pliul de la gat si am ezitat sa o folosesc. Vreau sa stiu daca am procedat corect.

  1. alexandra , 25 aprilie 2017 at 5:14 PM

    Foarte frumos articolul! Am si eu o intrebare. Bebelusii fac diaree dib cauza durerilor de dinti?

  1. Rodica Vadanoiu , 26 aprilie 2017 at 12:36 PM

    Buna Adela. esti o mamica model…si o mamica superba…ce sa mai…sunteti o familie minunata!
    Intrebarea mea ar fi cand este indicat sa mergem cu puiul in vacanta fara sa ii perturbam linistea si confortul lui.Cand este indicat sa il ducem la mare…cum il expunem la soare…cum il protejam de soare pentru a nu suferi deloc.Multumesc.pupici si sanatate multa

  1. Andra , 30 aprilie 2017 at 12:30 AM

    Imi amintesc prima „masa” dupa nastere cand nu stiam cum sa o pun la san, primul stranut si sughit (ambele in maternitate, asadar depasisem aceasta panica pana am ajuns acasa), prima baita acasa (panica totaaala), prima noapte cu monitorul la maxim si trezit din 5 in 5 minute ca sa o aud cum respira, perioada alaptarii ce a fost pliiiina de panici si intrebari de tipul „oare e bine”, „oare e bun”, „oare e suficient”, prima plecare de acasa fara ea (o vizita la Mega, cand ma simteam de parca o abandonasem undeva), prima viroza (cand nu intelegeam de ce ne trimit cu copilul acasa pentru ca nu avem pregatire medicala :)) ), prima febra cand dupa ce i-am scazut-o am fugit la doctor, primul spasm al hohotului de plans (horror!!!) dupa care am fost la neurolog (pentru mine mai mult, copilul fiind perfect in regula 😉 ), prima fuga a piticei, precum si primul pupic, primul zambet, primul hohot de ras, primii pasi, primul „mami” 🙂
    Am trecut in cei doi ani pana acum prin atatea stari si am experimentat atatea sentimente, de la fericire suprema la neputinta incat nu pot compara cu nimic sentimentul de a fi parinte.
    Eu am mers mult pe sfatul medicilor, bunicilor, cat si pe instinctul nostru de parinti. Am citit si cautat informatii si online / pe forumuri, insa am cules selectiv informatiile de acolo, fara sa devin categorica intr-o directie.
    Insa sentimentul de „oare e bine ce fac?!” ramane si apare in toate situatiile „noi”.
    Multa sanatate si impliniri!

  1. Corina , 2 mai 2017 at 2:26 PM

    Adela, spuneai ca dureaza o saptamana concursul?

  1. Rosioru Marilena , 4 mai 2017 at 2:28 PM

    Multumesc pentru premiu deaga mea! Unde trebuie sa trimit datele?Pupici!

Leave a Comment