Cum a venit pe lume Alexandru

12 iunie 2017 | 69 Comentarii

Eram pe terasa prietenilor nostri, cei ce urmau sa devina nasii lui Alexandru, si urmaream cu sufletul la gura meciul Romania-Franta.
De vreo doua zile incepusem sa am niste dureri de spate, dar care cedau la no-spa. In seara aceea insa se intensificasera si Anca Sultan, medicul meu, mi-a spus sa o sun neaparat in cazul in care se ingroasa gluma.
-Ma, iubire, am niste dureri de spate ce vin ca niste valuri. Cred ca vreau la maternitate. Asa, de control.
-Iubita, mergem, dar stai sa se termine meciul.
Va dati seama ca nici eu nu ma arcuiam de durere, deci nici el nu avea cum sa creada ca a venit momentul.
E drept ca eram deja in 39 de saptamani si 4 zile, insa imi imaginasem momentul asta in fel si chip, dar niciodata asa.
Eram pregatita pentru dureri de burta, nu de spate. Banuiam ca mai intai mi se va rupe apa si asa voi intelege ca e cazul sa zburam la spital. In fine, nu credeam sub nicio forma ca bebelusul e pregatit. Nu in seara aceea.
E drept ca Bobo, fratele meu, prezicatorul familiei, imi spusese sa ma pregatesc caci pe 11 voi naste.

-Da, ma, bine.
Am plecat la Medicover. M-a primit medicul de garda si dupa control a zis sa raman peste noapte acolo.
-Nuu, nu e cazul, nu o sa nasc azi. Daca ma doare in continuare, vin maine la prima ora.
-Domnisoara, nu va las sa plecati, capul e foarte jos, nu aveti inca dilatatie, dar poate sa se angajeze in orice moment.
Am fost invitata intr-un salon, m-am schimbat frumos in camasuta de noapte, linistita ca voi dormi bustean cine stie pana cand. I-am spus lui Radu sa mearga linistit acasa la Ciu si ca il sun eu daca e ceva.
-Iubita, sigur?
-Suta la suta. Nu nasc azi.
Asistentele dragute au venit si mi-au pus pe burtica aparatul de monitorizare.
-Sa stiti ca aveti contractii, dar sunt mici. Si nu sunt nici regulate.
-Normal, zic, nu nasc azi.
Sa dorm nu prea imi venea, asa ca am cerut parola de wifi sa ma uit pe telefon la The Good Wife. Eram cu inima stransa ca nu stiam ce se mai intampla cu Alicia si William.
Dupa nici jumatate de ora a inceput furtuna. Dureri cumplite de spate, jos de tot, cu o ritmicitate de 3 minute intre ele.
Apas butonul si spun asistentei ca ma doare rau si daca e posibil sa imi faca un calmant.
-Domnisoara, durerile de nastere nu trec cu calmante.
-Ba trec, ca eu nu nasc azi.
Mi-au facut un calmant injectabil.
Nimic. Dupa o vreme intravenos. Nimic.
Mi-am dat seama ca se apropie.
Problema era ca aparatul de monitorizat nu era de acord cu noi. Contractiile erau mici, dilatatia zero, eu simteam 100.
Ma internasem la 01:00 si 4:00 dimineata ma gasea chircita de durere.
-Domnisoara, o sunam pe Anca.

-Nu ,nu, mai lasati-o sa doarma ca a fost de garda toata ziua si oricum eu tot nu cred ca nasc azi.
Asta in cele 3 minute cat era bine intre durerile infioratoare pe care le simteam.
Medicul de garda a venit sa ma vada si a costatat ca mi se rupsese apa, insa nu aveam deloc dilatatie.
-Cum??? Dar eu nu mai pooot! Plangeam si nu intelegeam ce sa intampla.
Am pus mana pe telefon si l-am sunat pe Radu.
-Iubireee, nu mai pooot! Durerile sunt cumplite, nu pot nici sa respir. Vino repede!
A venit si Anca.
-Mai, de ce nu ai sunat? Stiam ca esti obosita si oricum nu credeam ca nasc azi.
-Ba o sa nasti azi.
-Caaaand??? Ca nu mai pot!
-Uite, contractiile tale acum sunt de 30 la suta. Ca sa se dilate colul si sa impinga copilul, trebuie sa ajungi la 100 la suta.
-Cuuum? Vor fi de trei ori mai puternice??
Dar nu mai poooot!
Si iar ma chirceam intr-o durere surda atat de mare incat nici sa tip nu puteam.
-Travaliul tau poate sa dureze foarte mult.
-Cat?
-Nu putem stii niciodata, dar au trecut 5 ore si tu ai dilatatie 1.
Rezisti?
Ajunsesem sa am contractiile la doua minute cu o intensitate de nedescris la dilatatie 1. Nu puteam sa imi imaginez cum poate fi la dilatatie 10. Egale cu moartea…
-Sa facem epidurala, va rog.
-Nu putem la dilatatie 1.
-Doamne, ajuta-ma! Ce sa fac?
Copilul e bine?
-Da, copilul e bine.
-Atunci nu fac cezariana.
Marturisesc ca gandul acesta mi-a dat tarcoale de la un punct incolo, dar mi-am promis ca voi face asta doar daca puiul ar avea de suferit altfel.
Se facuse 7 dimineata, eu eram aproape lesinata.
Venisera deja la spital Radu, familia mea si cativa prieteni.
A intrat Anca in salon si mi-a spus ca cel mai probabil cel mic apasa cu capul pe terminatiile nervoase ale coloanei si ca ceea ce simt eu nu sunt de fapt contractii de nastere intru totul.
Dupa inca un control a constatat ca aveam dilatatie 3 asa a chemat asistentele sa ma duca in sala de nasteri.
-O sa iti facem epidurala. Te va relaxa si cel mai probabil dilatatia se va instala mai repede.
Deja nu mai puteam sa vorbesc. Eram epuizata dupa cele 6 ore teribile.
In scaunul ce ma transporta spre sala ma rugam la Dumnezeu sa trecem cu bine peste asta si eu si bebelusul meu.
Moasa Adina, optimista, a zis „la 11 suntem gata”. Era abia 8…
In pauza de un 1 minut dintre dureri mi s-a administrat epidurala. O doza mica. Am simtit cum se instaleaza pacea.
-Dormi, esti epuizata si am nevoie de tine in forta pentru expulzie.
Am adormit.
Dupa o ora, trezita de durerea ce se reinstala, dilatatia era deja 5.
Dupa inca o ora ajunsese la 8.
Grija mea era sa ii scriu lui Radu care umbla panicat pe culoare. Stiam ca vrea sa asiste la nastere.
A venit in salon.
A iesit lacrimand. Si-a dat seama ca nu o sa poata.
Echipa prezenta in salon, Anca Sultan, medicul meu, Adina, moasa si anestezista Cristina Carbune, am simtit ca sunt ingeri trimisi de Dumnezeu.
In acele momente stii ca te lasi in voia lui si te rogi asa cum nu ai mai facut-o vreodata.
Dincolo de ajutorul medical, felul in care s-au purtat cu mine, cuvintele blande dar si hotarate la nevoie, au facut mai mult ca orice in acel moment unic din viata mea.
-Anca, a inceput sa ma doare rau. Anca, nu mai pot.
Te rog, mai vreau o doza de anestezie.
-Nu se poate, trebuie sa nastem impreuna.
-Iubito, pune tu picioarele aici, ne apropiem. A zis moasa Adina.
Facem asa. Cand esti in varful intensitatii contractiei tragi aer tare si impingi. Faci asta de trei ori consecutiv.
-Gata, nasc? Gata? Doamne, te rog, fii cu mine.
Expulzia… cel mai intens moment din viata mea. Stii ca viata puiului tau depinde de acea clipa. Nu e loc de menajamente si de intarzieri.
Pe viata si pe moarte.
Hai, Adela! Hai!
Doamne, cred ca nasc azi, fii cu mine!
Dupa trei contractii a venit. Un urlet puternic a fost primul semn ca totul e bine cu puiul meu.
Mi-a fost pus pe piept.
Plangeam in hohote. Dragostea mea, dragoste mea…
Dupa putin timp mi l-au luat. Va rog, aveti grija de el!
Nota 10, Alexandru!
Pe 11.06 la ora 11:06 venea pe lume inima mea.
Astazi… un an de atunci.
Te iubim!

 

Comentarii

  1. andruk , 12 iunie 2017 at 2:03 PM

    Cat de emotionant… Sa va traiasca minunea!

  1. Aelia , 12 iunie 2017 at 2:16 PM

    Parcă am citit povestea mea 🙂 Tot Medicover, tot Anca Sultan, tot internată la miezul noptii la insistențele medicului de gardă, deși eu nu credeam că se va întâmpla atunci (aveam 37s5z). De fapt, eu mă dusesem la spital cu niște dureri de burtă despre care credeam că sunt crampe de la niste lapte rece băut peste zi :)) Anca, un medic de nota 10!!! În ultima parte a sarcinii vorbeam cu ea la telefon la fel de des ca și cu mama 🙂 La multi ani fericiti alături de puiul vostru!

  1. Georgiana Camelia , 12 iunie 2017 at 2:32 PM

    Cat de emotionant si frumos! 😍 Sunt sigura ca puiul a meritat toate contractiile si orele acelea. Sa va traiasca, dragii mei! Sa va lumineze fiecare zi cu zambetul lui😍

  1. Lucia Bucsan , 12 iunie 2017 at 3:57 PM

    Pin la sfirsitul povestirii am plins,Parca am citit ziua in care am născut și eu, numai ca pun la urma totul a decurs fara nici o anestezie,tot pe viu, a fost greu dar frumos!!! Sănătate puiului tău și întregii familii!

  1. Madalina , 12 iunie 2017 at 3:57 PM

    Sper tare bravoo!!! Eu am născut pe 21 iulie de ziua soțului meu 😃(tot natural) abia aștept să facă și el un anișor !
    Te pup Adela te urmăresc cu drag .

  1. Corina Istrate , 12 iunie 2017 at 4:04 PM

    Mi -au dat lacrimile,,,,mi am amintit clipele cand am nascut-o pe Bubu(Eva -Milena)…Ma bucur ca ai avut alaturi profesionisti ,eu am fost singura in sala de nasteri cu moasa care de fapt nu era pentru ca a mers sa se odihneasca pentru ca nu se simtea bine(eu ma simteam minunat)!

  1. Corina Istrate , 12 iunie 2017 at 4:07 PM

    Ma punea sa stau puica si sa imping,,,asa cica ajutam copilul,noroc ca a venit dr de garda si a zis”cat o mai tii asa ca se vede capul la copil”Stateam asa de cateva ore si ea nu imi facea macar o verificare a dilatatiei!

  1. Miha Ela , 12 iunie 2017 at 4:09 PM

    Doamne ce frumos ai povestit, m-ai emotionat pana la lacrimi. Sa iti trăiască puiuțul, sa fie sanatos ! Te pup 😘😘😘 P.S: Vrem mai multe poze cu Alexandru!!!

  1. Alexandra , 12 iunie 2017 at 4:10 PM

    De cand asteptam momentul in care ne vei povesti cum a fost nașterea.
    Felicitări! Sa va trăiască minunea!

  1. Victoria , 12 iunie 2017 at 4:16 PM

    Emotionant. Fiecare mamica Are povestea ei. Este formidabil cum Reusim sa uitam instant de Toate durerile nasterii in secunda in CARE auzim planaetul bebelusului. Nu mai zic de fericirea suprema pe CARE am simtit o cand mi au pus copilul pe piept Chiar Dupa Nastere. Este ceva magic. Felicitari tuturor mamicilor CARE au avut placerea sa citeasca articolul minunat a Adelei💜

  1. Elena , 12 iunie 2017 at 4:17 PM

    Pfff…am pielea de gaina fiindca ma regasesc in povestea ta cu totul. Inca din pretravaliu am avut durerile nasterii de o intensitate foarte mare, la dilatatie 3 imi venea sa musc din patul acela de fier…travaliul meu a durat 21 de ore…ingrozitor. Mi s-a facut cezariana la urgenta, iar puiul meu a fost bine…era tot ce conta.

  1. Raluca , 12 iunie 2017 at 4:18 PM

    11.06 la ora 11:06.. 11+6=17; 1+7=8.. tot in jurul cifrei 8 ești, minunata fata!!! Îți mulțumim ca împărtășești cu noi aceste momente din viața ta!❤️

  1. Rebeca , 12 iunie 2017 at 4:18 PM

    Sunt cu lacrimi in ochi. Minunat! Imbratisari!

  1. Vicky , 12 iunie 2017 at 4:23 PM

    Felicitari! Bravo ție pentru nasterea naturală. Nici nu stiu cate vedete din Romania au avut acest curaj.Sa va trăiască si sa va aduca numai bucurii. Sa fiti fericiti si sa va ajute Bunul D-zeu sa mai faceti un bebe ca asa e bine si frumos sa aveti 2 si poate reusiti sa ii faceti si o surioara!

  1. Codruta Romanța , 12 iunie 2017 at 4:24 PM

    Doar o mamă te poate intelege prin ce ai trecut! La mulți ani, Alexandru! Să fii sănătos!

  1. Georgiana Pîslea , 12 iunie 2017 at 4:26 PM

    La multi ani, Alexandru !!
    Foarte emotionanta povestirea ❤️ Mi-au dat lacrimile 🙂 11.06-11:06-16 ❤️💚💜 cam asa vine 🙂
    Va pupam cu drag 🙂 Matei 1 anisor si jumatate pe 19 💙
    La multi anisori sanatosi, Alexandru 💙

  1. Oana , 12 iunie 2017 at 4:42 PM

    Doamne mi-au dat lacrimile, am retrait momentul nasterii puiului meu Andrei (4 luni si 2 saptamani)
    Plus am trait aceeasi experienta ca si tine cu operatia de apendic. Am vz la emisiunea voastra experienta ta si la 3 sapt dupa nastere mi s-a intamplat acelasi lucru. I-am spus sotului inainte sa ajung la spital, sa vezi ca si eu am patit ca si Adela Popescu de la pro tv. Si asa a si fost! 🙂
    Multa sanatate voua si puiului vostru!

  1. Maria , 12 iunie 2017 at 4:54 PM

    Foarte frumos si foarte emotionant! Cel mai frumos moment din viata unei mame, cand isi tine puiul in brate! Citind postarea ta, mi-am adus aminte cu drag cand am nascut-o pe fetita mea…un moment magic!! La multi anisori Alexandru!! Sa va traiasca frumusetea de baietel si sa va aduca numai bucurii toata viata!! 😘😘 Sunteti toti niste scumpi! 😘🤗

  1. Lavinia , 12 iunie 2017 at 5:01 PM

    Am plans citind ce ai scris:) ai fost foarte curajoasa si puternica! Eu n am avut curaj,am nascut cezariana dar e viata si inima mea:) sa ne povesteti si de la petrecerea de mot a lui alexandru:) te pup

  1. Nicoleta.Stînga , 12 iunie 2017 at 5:05 PM

    Prin cate ai trecut numai tu stii a fost o zii grea dar a trecut si azi ai un an de când esti cu puiul tau ceea ce este minunat 😘😘😘

  1. Oana-Maria , 12 iunie 2017 at 5:05 PM

    Emotionant! La multi ani, sa fie sanatos, sa creasca mare si sa va aduca numai bucurii! Numai bine!

  1. Raluca Dimancea , 12 iunie 2017 at 5:19 PM

    M-ai facut sa plang!! 💙 Eu sunt in sapt 31, tot baietel vom avea 🙂

  1. Adela , 12 iunie 2017 at 5:20 PM

    Si Eduard al meu a venit pe data de 13.01.2015 la ora 13.13 pe cale naturala intr o zi superba de iarna, senina si cu soare pe cer, cu un strat generos de zapada peste tot .

  1. Alexandra , 12 iunie 2017 at 5:28 PM

    Cat de frumos. Și eu îmi aduc aminte cu mare drag de ziua nașterii bebelușului meu, care a fost născut prin cezariana din cauza ca de câteva ore eram cu dilatatie 2 iar durerile erau exact cum le-ai descris: nici nu puteam respira de durere iar rugăciunile daaa au fost multe și din suflet.
    La mulți ani puiului tău
    Pe 11 iunie am sărbătorit și noi 1 an de la căsătorie.

  1. Ionela , 12 iunie 2017 at 5:30 PM

    Doamne, cat de frumos si infiorator in acelasi timp! Multumim Adela pentru impartasirea tuturor emotiilor care le-ai trait! Eu ma aflu la 37s5z si am atatea emotii, nu am idee cand se va intampla momentul, sper sa fiu la fel de puternica ca tine! Foarte util pentru mine de ce-ai povestit! Sa fiti sanatosi, si Alexandru sa va faca cei mai mandri parinti!

  1. Roxana , 12 iunie 2017 at 5:34 PM

    Eu am nascut la RM, tot pe 11 dar 11 februarie 2014 🙂 sotul a fost langa mine si mi-a povestit chestii pe care eu nu le mai tin minte. Am nascut natural fara epidurala, nu mai tin minte cat m-a durut RAU, cred ca vreo 2 ore incontinuu. Mi-a zis sotul ca ma uitam la moasa ca la Dumnezeu :)) doar cu ochii pe ea am stat, m-a ajutat femeia aia cu toata fiinta ei mica, suita pe-un scaun sa ajunga la mine. Eu sunt foarte mandra de mine ca am nascut natural si sfatuiesc orice viitoare mama sa aiba incredere si in ea dar si in sfaturile medicului. Daca e sa fie cezariana, atunci aia sa fie, primeaza sanatatea puiului fragil. La multi ani lui Alexandru.

  1. Lidia , 12 iunie 2017 at 5:34 PM

    Puiul meu azi a împlinit o luna. Am retrăit acele momente citind povestea ta. Însă ,cum scrie în Biblie ca o femeie ,după ce aduce un om pe lume uita de durerile din timpul nasterii așa a fost și pentru mine. După ce s.a născut copilașul meu am uitat toată durerea. La multi ani. Te pup

  1. Nicoleta , 12 iunie 2017 at 5:38 PM

    Wow! Scriu cu lacrimi in ochi. Mi-ai adus aminte cum si pitica mea s-a nascut in urma cu aproape 1 an la 11:07 🙂

  1. Irina-Alexandra , 12 iunie 2017 at 5:43 PM

    Uau, ce frumos, cat curaj au mamele in acele momente, cat de cumplite sunt durerile si totusi e de ajuns o singura secunda si ochisorii aia mici si tot sufletelul care iti este pus la piept si uiti instant ce s-a petrecut numai cu cateva momente mai devreme.
    Eu am nascut la un spital de stat, am stat singura, izolata de toti si toate o zi intreaga, cand mi-am vazut sotul dupa o zi intreaga de perfuzii pentru dilatatie si cate si mai cate….simteam ca am revenit printre oameni.
    Puiul meu a venit la 39 de sapt. Eva mea a fost o luptatoare dupa 18 ore de apa rupta insa nicio durere de nastre si dilatatie 1 mi s-a facut cezariana de urgenta si totul a fost in final bine.
    La multi ani micutului tau si multa sanatate si bucurii!

  1. sorina , 12 iunie 2017 at 5:48 PM

    multi inainte cu sanatate.m-ai facut sa plang. mi-am adus aminte de nasterea mea.prin cezariana ce-i drept ot ca se ajunsese la punctul in care viata mea si a puiului meu depindea de asta.eu am avut 12 ore de travaliu.dar parca nu asa naspa nu-mi mai aduc aminte dar ai trecut repede(asta zic acum).duoa ce am nascut jur ca ma gandeam la tine pt ca stiam ca urmezi(eu am nascut pe 10)

  1. Raluca , 12 iunie 2017 at 6:14 PM

    Foarte emoționant Adela!!! Felicitări pentru curaj! Sa va trăiască puiul si sa va umple viata de bucurii! Te pup!

  1. Alisa Nicoleta , 12 iunie 2017 at 6:21 PM

    La multi ani ! Sa ti traiasca puiul! Cat de frumos ai descris acel monent greu si minunat. Va puuuup

  1. Elena Mihailescu , 12 iunie 2017 at 6:40 PM

    Si mie mi-au dat lacrimile….frumos povestit.
    Sa vezi cata iubire poti simti si la al doilea copil.
    Noi pe langa baietelul de 7 ani mai avem o fetita de 1 an si o luna. Este….este…o minune de copil dragalasenia si iubirea universului in ea, atat de dulce de nu-mi puteam vreodata imagina.
    Si atata nevoie aveam iar de dragalasenii si pupici nemarginiti si de mirosul de bebelus!
    Sa fiti sanatosi si iubiti-va mult.
    Sper sa-ti mai doresti copii.

  1. Ana Maria Madalina , 12 iunie 2017 at 6:41 PM

    🎉🎉🎉💚💚💚👶🏼👶🏼👶🏼
    #happy1stanniversary
    La multi ani!!sa fie sanatos!!trebuie sa insemne ceva data si ora nasterii, n-are cum sa fie doar pura coincidenta!
    Cheers🎂🍼

  1. Simona , 12 iunie 2017 at 6:42 PM

    Uuhhhh… mi s-a facut piele de gaina….
    Asa dureri si dorinta de a cunoaste bebele si tot odata simti ca nu mai rezisti dar nu vrei sa te dai batuta… e momentul cand se aduna toate sentimentele si gandurule intr-un singur eveniment ….

  1. miki , 12 iunie 2017 at 6:43 PM

    off durerile alea pana ajungi la 3 cm ti se pare ca a trecut o eternitate…anestezia este cel mai sfant lucru inventat vreodata…eu eram distrusa dupa 5 ore de suferinta si vomitat la fiecare contractie….cand mi-au pus epiduralu’ am vazut lumina ….

  1. Diana Ofelia , 12 iunie 2017 at 6:58 PM

    Am plans la final:)La multi ani Alexandru:)

  1. Bianca , 12 iunie 2017 at 7:21 PM

    Eu sunt nascuta pe 11 iunie …La ora 11 noaptea!

  1. Ghituica Ana , 12 iunie 2017 at 7:29 PM

    Doamne Dumnezeule ai fost atat de curajoasa si puternica. Ce o fi fost in sufletul tau in momentele acelea. Iti multumesc ca ai inpartasit acest moment intim si de admirat cu noi. iti marturisesc ca mi se impleticesc lacrimi in barba de tot ce am simtit cand am citit articolul. Stiu ca totul a meritat, dar clar se simte din randuri cat de greu a putut fi. Cu drag, Ana

  1. Rosioru Marilena , 12 iunie 2017 at 7:39 PM

    Cat de emotionant si de frumos 🙂 Felicitari. sa va traiasca micutul sa fie sanatos! La multi ani!!!

  1. Diana , 12 iunie 2017 at 7:49 PM

    Am trait aceste moment cu 3 luni si citeva zile in urma…acum cintind istoria ta am retrait din nou parca totul…miau dat si lacrimile…acea durere..doamne…si cind ii vezi asa micuti, cu niste ochisori mari, parca iti trece totul si uiti de toate…multa sanatate noua mamelor❤

  1. Nastase Diana , 12 iunie 2017 at 8:01 PM

    Plâng și acum când scriu…Foarte emoționant,foarte puternica ai fost! Eu mai am câteva săptămâni pana sa îmi țin fetița in brate și cititind experiența ta,ma gândesc „Oare cum va fi a mea?”La mulți ani,puiului vostru!🎉🎉🎉

  1. Luta Alina , 12 iunie 2017 at 8:08 PM

    Si baiatul meu tot la 11 06,dar pe 05 12 2001 si tot dupa aproape o noapte de travaliu.Sa va traiasca si sa va aduca numai bucurii!

  1. Sonia Diugan , 12 iunie 2017 at 8:36 PM

    Doamne… cu lacrimi in ochi și cu piele de găina am citit postul acesta. Sunt bucuroasa dincolo de cuvinte pentru voi, pentru ca v-a dat Dumnezeu minunea asta superba in viața, pentru ca iubirea dintre voi e copleșitor de frumoasa și pentru ca prin bunătatea voastră nemăsurata ne inspirați mereu și pe noi atât de frumos mereu.
    La mulți ani Alexandru! La mulți ani plin de binecuvântări așa cum sunt și părinții tai!

  1. Ioana Tatrache , 12 iunie 2017 at 9:11 PM

    Adela, draga mea…sunt cu ochii in lacrimi! Emoționant! Un sentiment unic! 🙂 La mulți ani, Alexandru! 🙂

  1. Ioana Agache , 12 iunie 2017 at 9:20 PM

    Am plans inainte de final. Cat de minunat ai putut sa descrii…va pup si va iubesc. La multi ani, Alexandru!

  1. Alexandra Spita , 12 iunie 2017 at 9:24 PM

    Doamne Adela ,desi sunt si eu mamica unei fetita absolut minunate ,Karina,de 1 an si 7 luni ,am plans ,pe cuvant ! Ft emotionant! Am nascut prin cezariana pt ca printesa nu a vrut sa se intoarca ! A fost pelviana ! Si totusi cu o seara inainte sa merg pregatita pt operatie ,m au luat contractiile .te felicit ! Te urmaresc cu drag !😘

  1. Angela Dinu , 12 iunie 2017 at 9:25 PM

    Foarte frumos spus, Adela….și emoționant și sensibil si duios. Sa va trăiască sănătos puiuțul Alexandru și să vă lumineze viața. Va pup pe toți trei!

  1. State Valerica , 12 iunie 2017 at 10:07 PM

    Felicitări Adela pentru curajul de a naste natural. Emotia si sentimentul care te cuprind in momentul cand dai viata unei fiinte pretioase , sunt unice si vor ramane de neuitat pentru tot restul vietii! Multa sanatate si fericire va doresc !

  1. Ionela , 12 iunie 2017 at 10:18 PM

    Super tare! Eu am avut norocul sa nasc foarte repede ca medicul meu nu a avut timp sa ajunga la spital. In schimb medicul de garda, femeie fiind, vine si ea prin sala de nasteri si urla sa nasc odata ca moare copilu, ia de aici ce sa fac…? Cum se face…?

  1. Stefan Ana-Maria , 12 iunie 2017 at 10:31 PM

    Îmi plac foarte mult posturile tale si sinceritatea ta.Foarte emoționantă povestea ta,m-am regăsit in mar parte în ea.Si eu am nascut tot natural pe 20 iunie 2016 o fetiță (Andra) si vreau sa-ti spun ca ai fost un exemplu pentru mine!Felicitări pentru tot.La mulți ani puiutilor nostrii.La mulți ani A!

  1. TeoF , 12 iunie 2017 at 10:42 PM

    Nu exista cuvinte ca sa exprim cât ești de speciala și puternica! 🙂 Adela mea. Și când te gândești ca „sexul tare” se considera a fi reprezentat de bărbați, dar cea mai puternica durere și cea mai mare dragoste doar o femeie le poate simți! Sa-ti trăiască dragostea de băiat! Va pup!

  1. Ivan Elena , 12 iunie 2017 at 10:50 PM

    Cat de emotionant.. citeam si simteam cum bataile inimii se intensifica..Mi am adus aminte de momentul knd am nascut o pe fetita mea,prin cezariana ce i drept,dar clipa in care iti auzi copilul planga nd este de a dreptul fara cuvinte..Sa va traiasca puiutul,sa fie sanatos si binecuvantat!!

  1. Inga Macari , 12 iunie 2017 at 10:52 PM

    Si noi avem o data magica: Vlad s-a nascut pe 16.06.2016 la ora 1:06, natural, fara epidurala, tot la Medicover

  1. Ivan Elena , 12 iunie 2017 at 10:53 PM

    Cat de emotionant.. citeam si simteam cum bataile inimii se intensifica..Mi am adus aminte de momentul knd am nascut o pe fetita mea,prin cezariana ce i drept,dar clipa in care iti auzi copilul plangand este de a dreptul fara cuvinte..Sa va traiasca puiutul,sa fie sanatos si binecuvantat!!

  1. Catalina , 12 iunie 2017 at 11:02 PM

    Pe 4.4.2017 la 8:20 am a venit pe lume minunea mea Vrinda Ioana.Desi eram programată pentru cezariana pe data de 4.4 la ora 10 (pentru ca aveam 41 sapt si 5 zile si nu aveam nici un semn cum ca o sa nasc )la ora 3 am au început durerile si am născut normal . Felicitări !!! Sa va trăiască si sa va aducă numai bucuri !!!

  1. Florina , 12 iunie 2017 at 11:39 PM

    Ceea ce ai povestit tu am trăit si eu la prima nastere acum 22 ani. Fiica mea a încercat doua zile sa se nască dar am fost nevoite sa fac cezariana deaorece avea cordonul după gât si riscul era prea mare. Aceleiasi dureri de spate m.au chinuit si pe mine ,iar moasa încerca cu injecție pt declansare Sa ajute si tot degeaba nu am avut dilatatie deloc. Te pup si esti o norocoasă Eu nici a doua nastere după 10 ani nu am reusit.o normal tot cezariana. Asta e ei sa fie sănătoși.

  1. NaNa , 12 iunie 2017 at 11:48 PM

    Stiam ca avem amandoua sarcina cam la acelasi termen. Cand am aflat ai nascut m-a luat panica, stiind ca urmez cat de curand. Doar ca Matei a asteptat pana pe 30 iunie, cand avea 41 saptamani. 😍 Aceeasi problema am avut, contractii, dureri chiar si la minut, dilatatie 2-3 cm 😕 12 ore de travaliu, cate un no spa cand si cand (egal cu zero), fara epidurala. Nu am vrut epidurala, desi mai aveam putin si mancam patul si tot ce mai era in camera. Recompensa a fost pe masura durerii suportate: un maimutel sanatos, frumos si galagios 🙈🙉🙊 Suntem eroine cu super puteri! Noi, toate mamele! O sarcina e grea, dar atat de frumoasa, o nastere pare imposibila, dar greul, Doamne, greul abia dupa incepe: nopti nedormite, tricouri patate cu tot ce poate secreta un bebe, par ciufulit, cearcane pana la gura, dar fericire si satisfactie fara limite! 😍😍😍😍😍

  1. Antonoae Corina , 13 iunie 2017 at 12:09 AM

    Cat de frumos ai scris! Am retrait, prin povestea ta, nasterea fetitei mele (1 an si 4 luni)😍 La multi ani sanatosi si frumosi, Alexandru! Felicitari, draga Adela, sunteti minunati!💖

  1. Denisa , 13 iunie 2017 at 12:22 AM

    La multi ani, Alexandru!
    La multi ani, Adela! Ai împlinit un an de când esti mămica!!!
    Si eu am un pui …tot Alexandru…mai mic cu aproape 6 luni…nascut natural fara epidurala…dar cu ceva epiziotomie :-S
    Se merita din plin!
    Ne împlinesc ca femei si odata cu ei primim toata fericirea din lume!

  1. Vali Stefan , 13 iunie 2017 at 7:43 AM

    Foarte frumos ai descris cum s-a intamplat. Felicitari pentru ambitia ta de a naste normal,recomand la toate femeile,mai bn 10nasteri normale decat cezariana eu am 2fetite,una am nascut-o normal si pe cealalta am asteptat pana in saptamana42sa iasa dar nu s-a putut normal si am nascut cezariana.

  1. Iulia perghel , 13 iunie 2017 at 8:58 AM

    Vai..am citit printre lacrimi, la noi a fost mai complicat dar cu ajutorul lui Dumnezeu suntem bine. M-ai făcut sa retrăiesc acele clipe. Sa creșteți mari, sa fiți sănătoși. Va pup, oameni faini!

  1. Roxy , 13 iunie 2017 at 11:04 AM

    La multi ani,Alexandru!Sa fii sanatos,fericit si sa iti faci mandri pe parintii tai !!!

  1. […] ce a dezvăluit Adela Popescu pe blogul ei. Cum a fost acea zi de 12 iunie 2016, când a devenit […]

  1. Lacramioara Asimine , 13 iunie 2017 at 9:41 PM

    Draga Adela,parca ai descris nasterea baetelului meu! La multi ani,puiului tau si sa ne dea Dumnezeu putere si sanatate sa-i facem mari!

  1. Lavinia , 13 iunie 2017 at 11:37 PM

    Mi-ai făcut lacrimile sa curgă pe obraji! Felicitări!

  1. Ioana , 22 iunie 2017 at 12:11 PM

    Am plans!Esti o femeie puternica,eu n am reusit!
    Sa fiti sanatosi!

  1. Neagu Mihaela , 4 iulie 2017 at 4:34 PM

    Am stat la salonul de vis-a-vis de tine, doar ca baietelul meu s-a nascut pe 10. De cate ori ieseam din camera, ca era 2-3 noaptea, Radu era prezent pe acolo, fericit pana in varful urechilor si mandru nevoie mare, dar si ingrijorat si responsabil; toate astea se citeau usor pe fata lui ascunsa sub sapca 😂😂 Sa fiti sanatosi si fericiti!!! 😘😘

  1. admin (author) , 5 iulie 2017 at 9:51 AM

    Heeei! Ce dragut! Si ce face minunea ta?

Leave a Comment