E in regula sa fii fericita. Chiar e.

4 noiembrie 2017 | 10 Comentarii

De o luna stiam ca se organizeaza un team building cu echipa Vorbeste Lumea la Poiana.
Super! Mergem! Gata!
Acum, voi stiti cum e, nu prea poti sa mergi cu copilul sau catelul in team building. Ca ideea e sa se consolideze relatiile sau sa se detensioneze atunci unde este cazul.
Mai bei un paharel, mai joci o tabla, o mima etc si uite asa luni in redactie/birou ai sentimentul de apartenenta mult mai dezvoltat.
Deci e foarte bine ca s-a inventat conceptul asta si eu chiar cred ca da rezultare.
Nu stiu de ce, insa, dar cu cateva zile inainte de plecare, cand venea vorba despre asta, ma lua cu transpiratie pe sina spinarii si cu o neliniste parca fara motiv.
Cum fara motiv? Trebuia sa il las pe pui acasa si sa doarma fara mami si laptic.
Asa cum v-am povestit noptile noastre sunt mai linistite acum, dar continui sa il alaptez la culcare si la trezire, deci  micutul nu prea stie cum e sa adoarma fara sa suga.
Am mai testat asta o data si a fost jale.
In fine, incurajata de Radu am plecat totusi.
Tati a promis ca e pregatit si ca totul va fi bine.
Drumul pana la munte a fost foarte frumos, povesti, rasete, cafele, cantece. Eu pe telefon cu Radu. Copilul vesel si linistit.
Ne-am cazat pe la 19:00.
Copilul agitat, ma cauta prin casa, stia ca e ora de somn si nu intelegea unde e mami cu lapticul.
Am coborat la masa foarte nelinistita si cu o multime de mustrari de constiinta.
Au servit aperitivul. Copilul agitat.
Ceafa de porc si pilaful. Copilul si mai agitat. Mie imi crestea tensiunea, nu aveam chef de nimeni, ce naiba caut eu aici.
Cornel ma intreaba:
-Vrei un pahar de vin?
-Nu multumesc.
-O palinca?
-Nici atat.
Pe la 20:30 primesc mesaj:”A adormit”.
Raspund: „Pe cuvantul tau? Vreau poza!”
Si mi-a trimis.
Doamneee, am simtit cum se asterne linistea si cum sangele nu mai clocoteste.
-Cornel, imi pui si mie un sprit? Un deget de vin si restul apa minerala. Trebuia sa sarbatoresc reusita. Reusita lui Radu. 🙂
Am coborat cu totii la discoteca din incinta si am dansat cum nu am mai dansat demult.
Ba chiar am facut roata si am inceput sa alerg in cerc. 🙂
Stiu, pare ciudat, dar eu cand ma simt extraordinar de bine asa ma manifest. Parca asa iese fericirea prin mine.
Doar ca uitasem.
Stiti momentele alea cand dansezi pe o melodie superba ca si cum nu te-ar vedea nimeni?
Eh, asta am simtit eu aseara.
Pentru o ora nu am mai avut nici copil, nici varsta, nici pozitie sociala, nici planuri, nici pareri. Parca mi-am iesit din mine. Si am dansat. Si am dansat.
Si a fost atat de bine…
De dimineata am primit o poza cu baietii mei mancand o omleta.
Atunci am hotarat ca vreau acasa!

O seara mai merge, dar doua? Neah!
Asadar mai am de lucrat cu sentimentul de vinovatie, dar simt ca e musai sa o fac.
Din cand in cand e bine sa te bucure si altceva decat moaca mica de piscotel iubit a puiului tau. E in regula. Sincer, chiar e.
Acum sunt pe drum si primesc pe whatsapp poze de la colegii mei.
Se distreaza. Foarte bine. Sa o faca cat inca mai pot, ca apoi vin copiii, maica. :)))))

Comentarii

  1. […] articolE in regula sa fii fericita. Chiar e. apartine […]

  1. Ana Năstase , 4 noiembrie 2017 at 9:22 PM

    Când ți-am zis eu că tu ești tot fetița Adela și că în momentele alea de fericire te acaparează cu totul. Bucuria se exprimă mereu ca-n vremea aia în care bucuria era singura emoție pe care o știai. Pup, Adela-copil. Mă inspiri mereu. ❤️

  1. Oltean Garofita , 4 noiembrie 2017 at 10:45 PM

    Pfff,stiu cum e…merg la evenimente si am mustrări de conștiință cand imi las puiutul acasa. Dar ma simt bine si cand mai am astfel de iesiri:)

  1. Lavinia , 4 noiembrie 2017 at 11:03 PM

    Ma bucur pr tine!! Foarte bine ai facut! Si noi am fost o noapte la munte fara iubitel dar a doua zi pe langa faptul k ma dureau rau sanii( chiar dak ma muksesem) abia asteptam sa ajungem akasa:) te pup

  1. Adrian , 5 noiembrie 2017 at 9:39 AM

    Adeluta,dar amicul Cove unde era?In timp ce Radu adormea copilul?

  1. Larisa , 8 noiembrie 2017 at 11:31 AM

    Fiecare mama merita, macar o data pe luna un moment al ei. Cateva ore de relaxare, in care sa-si reincarce bateriile, cateva ore sau chiar o zi intreaga in care sa lase copilul in grija unui familiar. Uneori trebuie sa ne gandim si la noi, daca noi suntem bine si relaxate va fi si copilul. In fond si la urma urmei relaxarea noastra fizica si mentala e pentru binele copilului. Copilul are si mama si tata, iar ei ar trebui sa formeze o echipa, sa se sprijine reciproc si sa faca cu randul cand unul nu mai poate 🙂

  1. Trasca Denisa , 9 noiembrie 2017 at 6:19 AM

    Exact asa se intampla cand pleci de langa puiul mic sau puii mici, nu esti nici plecata , nici acasa…pana se linistesc lucrurile .
    Apoi ne cuprinde starea de relaxare pe care nu am mai avut-o cam de multisor.
    E mai greu la inceput, dupa care constatam ca si tati se descurca de minune si ca puiul e fericit , deci ne planificam iesirile cu inima mai usoara.
    Citeam ca Alexandru face progrese remarcabile pe drumul intarcarii.
    Felicitari piticot, mami si tati!
    Va urez sa fiti sanatosi si voiosi ,
    Denisa

  1. Alisa Nicoleta , 9 noiembrie 2017 at 5:42 PM

    Minunat ! Meritai putina relaxare ! E greu fara pui, Dar se merita din cand in cand2sa ne incarcam bateriile! Foarte frumos ca iti exteriorizezi sentimentele! Va pup

  1. Carina , 14 noiembrie 2017 at 4:57 PM

    Mi se pare foarte interesant, cum părinții aleg mereu copilul și sunt super preocupați de el, dar când copilul are de ales își alege prietenii. De exemplu, eu eram mai tot timpul după mama, dar acum când uneori vine înspre mine, ma enervez. Cred ca la băieți e și mai și, pentru ca vor independenta mai repede.

  1. Lavinia , 15 noiembrie 2017 at 2:44 PM

    Buna adela!

    Mai scrie te rog despre ce s a mai intamplat cu somnul lui alexandru:) acum il culci tu? Si daca da cum? Iti multumesc!’ Te pup

Leave a Comment