Prima zi de gradinita

18 septembrie 2018 | 33 Comentarii

In seara de dinaintea primei zile la gradinita am aranjat hainutele pe umerase, le-am calcat si le-am asortat, cu acelasi entuziasm pe care il aveam cand pregateam hainele noi de mers la biserica in ziua de Paste in copilarie.
Ni s-a permis, fiind prima zi, sa il ducem putin mai tarziu, astfel evitand haosul de la prima ora, sperand sa faca cunostinta cu noua lume atunci cand copiii se vor fi linistit si isi vor fi ocupat fiecare locul in zona de interes.
Asadar la 10:30 Alexandru batea la usa gradinitei.
L-au insotit tati si mamaie si ei rupti de emotii.
Despartirea a fost scurta si dureroasa. Copilul s-a dezbracat apoi le-a facut cu mana tragand dupa el usa dintre hol si sala de clasa.
Cum? Asta e tot? Nicio lacrima? Nicio parere de rau ca pleaca tati? Niciun “mami” aruncat in treacat?
Cam asa sunau mesajele mele pe care le scriam cu sete in pauzele publicitare.
Pe la 13:30, cand de regula doarme, a inceput sa maraie ca vrea la mami pret de cinci minute, apoi a picat lat la somn.
Nu direct in patut, mai intai la doamna educatoare in brate.
S-a trezit, a papat, apoi pe la 15:00, pentru ca asa ii promisese doamna educatoare, am mers sa il luam.
Pe seara, insa, a fost fffoarte agitat si mi-a fost foarte greu sa il adorm, mai greu ca alte dati.
Dar a dormit bine.
A doua zi la 7:30 eram in picioare toti trei, la 8:00 bateam deja la usa gradinitei.
A! Dar nu a fost chip sa plecam de acasa fara “fori pentru Denisa”, asa ca am taiat din gradina un trandafir ofilit- ca altfel nu mai sunt- si i l-am dat. Nu a fost prea multumit, dar l-am convins astfel sa urce in masina.
Cu floarea la inaintare a intrat in hol. Noi dupa el.
Cu o mina afectata pe fata si cu discursul de incurajare pregatit, l-am luat in brate si i-am spus: “iubitul meu, parintii tai pleaca acum, dar tu ramai cu Denisa, va jucati, cantati, papati, faceti nana si cum se trezeste baiatul vin mami si tati sa te ia acasa la Ciu.”

Nici nu am terminat bine si cu un gest de “ok, gata, am inteles” ne-a facut cu mana si dus a fost.
Pe la 13:30 am fost anuntati ca nu doreste sa doarma si cu chiu cu vai a reusit sa atipeasca putin.
La 15:30 eram la el, desi programul e pana la 16:00, si desigur ca nu voia acasa la Ciu.
I-am promis marea cu sarea sa il convingem sa plece cu noi.
Pe seara la 20:30 i-a alunecat capul efectiv si a adormit in living pe canapea. Cu luminile aprinse, zgomot de peste tot, etc.
L-am mutat acum in dormitor si vad ca doarme cam agitat.
Sigur anxietatea la el se manifesta diferit.
Sunt tare curioasa ce ne rezerva zilele urmatoare.
Am auzit si de cazuri cu copilasi foarte fericiti in primele zile apoi dupa o vreme sa nu mai auda de gradinita.
Vedem. Sper sa fie bine in continuare si sa ii placa din ce in ce mai mult.
Cum au fost primele zile la voi? Exista sansa sa ii placa de la inceput pana la sfarsit fara sa urmeze surprize neplacute?

•Later edit: a avut un somn foarte agitat si nici trezirea nu a fost diferita. L-am imbracat cu greu si nu ne-a mai mai facut cu mana relaxat la despartire. El a mai avut zile proaste si inainte, asa ca poate fi o coincidenta sau nu. Educatoarea a exclamat: “Ce bine ca se poarta asa! Abia acum e ceva normal.” 🙂

•10:26

Alexandru e bine, a mancat, acum se joaca alaturi de copii.

Va imbratisez!

Seara a fost foarte agitat, ba chiar si dupa ce a adormit a avut un cosmar probabil. S-a frasuit in tot patul, a dat din picioare, s-a si trezit plangand. Din fericire a adormit repede.

Azi de dimineata s-a trezit vesel si a vrut fara probleme la gradinita. Ne-a facut cu mana, a mancat, a dormit. La plecare l-am luat cu muci, dar vesel.

Sper sa nu faca febra. Va tin la curent

•Sa va spun ce s-a mai intamplat de vineri pana acum.

Seara febra. Vineri seara. Sambata la fel. Duminica pe zi deja nu a mai facut, insa avea muci. Luni perfect. Marti l-am dus la gradinita. Adica azi. La despartire a plans, iar eu am vazut cum e sa pleci cu inima sfasiata. L-am dus singura in drumul meu spre Vorbeste Lumea. Din pacate sau din fericire nu am putut ramane cu el, pentru ca riscam sa inceapa emisiunea fara mine. 🙂 Am descoperit insa cum e sa pleci cu inima franjuri si sa ai in fata ochilor doar manutele copilului tau ce implora sa mai stai… Din fericire in 15 minute am primit o fotografie cu el linistit la masa.

A mancat bine, a cerut la baie, a si dormit la pranz. Educatoarea mi-a spus ca nu a fost la fel de zambitor ca in primele zile si ca probabil acomodarea lui de acum va incepe.

Acasa lipit de mine, marait. A adormit la 20:00.

Maine sper sa fie mai bine.

Va admir, mamelor, ce rezistati cu stoicism refuzului copiilor de a ramane la gradinita. E groaznic de greu! Astazi am inteles.

Eu compar aceasta perioada cu intarcarea. Si si atunci ca si acum m-a ajutat o scurta discutie pe care am avut-o cu un psiholog invitat in emisiune. Mi-a spus ca nimic nu e mai rau pentru un copil decat o dependenta. Ori in clipa in care o identifici, trebuie sa faci tot ce tine de tine ca parinte sa o intrerupi.

Acum doarme langa mine si mi se pare ca e caldut. Nu imi dau seama daca e de caldura din camera si de la pijama-am ales una cu pantaloni lungi-sau o luam de la capat 🙁

Va spun maine dimineata.

O noapte usoara sa aveti/avem!

Comentarii

  1. lavinia , 18 septembrie 2018 at 10:19 PM

    asa adaptare usoara?? ma bucur mult pentru voi😘stiu ca nu poti sa mi zici numele gradinitei dar e la stat sau privat,alexandru? sa inteleg ca la stat daca este program pana la 16? eu dupa atatea cautari de gradinite,am mers la 2 si am stat cu el acolo2 zile si am observat ca personalul nu era calificat sau era o educatoare foarte rece si l am retras,il dau din primavara cred..:)2 ani are al meu baietel. te pup si mult succes la gradi in continuare:)

  1. Ionela , 18 septembrie 2018 at 10:19 PM

    Wow asta da integrare!
    Vreau sa te intreb pe la cât timp l-ai înțărcat?a mea are 1,3 an iar prin Ianuarie ar trebui sa meargă la creșa cai eu trebuie sa ma întorc la servici😞.E alaptatu și nu stiu cum sa procedez cu intarcarea😳mie greu și mie când ma gandesc la asta și mie groaza dapai ei😂tu cum ai procedat?🙈de cât timp ați renunțat la Titi ?💞multumesc 😘

  1. Maria Tanciu , 18 septembrie 2018 at 10:23 PM

    Exact cum ai spus ca ai auzit cazuri ca primele zile f entuziasmați , dupa care nu mai vor sa audă! Asa am fost noi! Prima zi a intrat in clasa si nici ,, pa mami” nimic ! A doua si a treia zi nu a mai fost chip sa stea; a plâns ff rau , si am ales sa nu il mai torturez, deoarece oricum intenția sa il ducem la gradi este din Februarie , deoarece urmează sa nasc la 1 oct si nu as vrea sa risc ! Sunt foarte emoționată la gândul cum va reacționa din febr , deoarece nici nu sunt prea puternica sa il las plângând , chiar daca doamnele ma asigura ca este normal si ca se va liniști .
    PS: esti norocoasa ca a mers si a doua zi fără probleme !😊

  1. admin (author) , 18 septembrie 2018 at 10:53 PM

    Hai sa vedem si a treia! 🙂 Bafta si sanatate va doresc!

  1. Andrada Jaeger , 18 septembrie 2018 at 10:35 PM

    Buna,
    eu locuiesc in germania, iar baiatul meu de la varsta de un an a mers la waldorf, iar dupa 2 luni de integrare l-am lasat fara plansete si a mers mereu fericit acolo, nu l-am lasat niciodata plangand. la noi cresa este pana al 3 ani dupa care urmeaza gradinita, azi a fost prima zi si la fel se merge dupa modelul berlinez (berliner modell) cu perioada de acomodare in care si mama sau tata sunt prezenti pentru a face o trecere cat mai lina si mai putin traumatizanta. In romania stiu ca la unele gradinite se merge dupa acelasi principiu. Nu ati facut deloc acomodare? mi se pare ciudat, dar poate ca la voi functioneaza, fiecare copil este diferit, insa am terminat psihologia, si ar putea sa isi exprime teama de separare prin alte mijloace, toate cele bune

  1. admin (author) , 18 septembrie 2018 at 10:51 PM

    Gradinita la care merge el are o abordare interesanta. A existat o vizita la gradinita in prealabil impreuna cu noi si educatoarea. A cunoscut spatiul, i s-au prezentat camerele, etc. , apoi educatoarea a facut o vizita la noi acasa. S-au jucat in spatiul lui, au povestit, ca mai apoi, in prima zi de gradinita el sa inteleaga ca doamna educatoare e fata aceea draguta, prietena lui, alaturi de care s-a simtit atat de bine la el acasa. Deci a avut parte de acomodare blanda, dar altfel.

  1. lavinia , 19 septembrie 2018 at 2:23 PM

    foarte frumos! am auzit ca in sistemul montessori ar fi asa,sa vina educatoarea acasa la copil dar oricum rar sa se intample asa. ma bucur pentru voi! atata timp cat acolo se ia cu joaca si doar la inceput plange putin eu cred ca este foarte bine,oricum este ceva nou si pentru el si ca in orice,inceputul este mai greu.si eu cand am reinceput serviciul dupa aproape 2 ani mi a trebuit putin timp sa ma “readaptez”:)) va pup!

  1. Andreea , 20 septembrie 2018 at 3:56 PM

    Cred ca este vorba despre o gradinita in stil monttesori, este una foarte draguta im apropiere de voi😉 Succes pe mai departe

  1. Andreea , 20 septembrie 2018 at 3:57 PM

    Montessori, scuze😁

  1. Prima zi de gradinita | Blog Mania , 18 septembrie 2018 at 10:37 PM

    […] articolPrima zi de gradinita apartine […]

  1. cristina , 18 septembrie 2018 at 10:39 PM

    Si noi suntem in a 3 a saptamana de cresa mai precis, fizic la cresa am stat 1 saptamana jumatate deoarece s-a imbolnavit( a luat o viroza)🙈🙈
    De acomodat s-a acomodat repede insa a devenit foarte agitata seara exact cum povestesti tu.
    De maine mergem din nou, dimineata sigur va plange la despartire deoarece o saptamana a stat acasa.
    E grea perioada insa trebuie sa ne inarmam cu rabdare.😊

  1. Ștef , 18 septembrie 2018 at 11:31 PM

    Ooo…adaptarea la gradi, ce amintiri si cate lacrimi au curs de toate partile…
    Anul trecut, pe vremea asta, la 3 ani (zice-se, varsta ideala dar nu si pentru al meu- conservator, retinut si reticent la schimbari si la nou) am inceput si noi gradi. A plans din prima zi si zi de zi timp de o luna, neconsolat si fara sa poata spune ca nu ii place ceva anume. Prin discutii, joaca si jocuri de rol ajungeam sa aflam ca ii plac doamnele educatoare si doamnele ingrijitoare, si mancarea, si joaca si colegii si tot. Nu ii placea ca mami si tati nu erau acolo cu el si atat. Se transformase, acasa era agitat, stresat, nu voia sa vina seara ca sa nu vina dimineata si sa mearga iar la gradi, era mereu pus pe plans, nu-i mai intram in voie cu nimic 🙁 noi, pe langa el disperati, timp de o luna am cam „chiulit” de la serviciu pe rand, ca sa-l putem lua cat mai repede. Nici doamnele educatoare, desi cu experienta mare, nu prea mai erau optimiste ca se va adapta. Am ajuns sa cautam si bona, desi nu prea ne permiteam, doar ca sa-l mai tinem un an acasa. Intamplarea a facut sa nu gasim pe cineva potrivit repede si intre timp a inceput sa fie din ce in ce mai bine.
    Acum se duce cu drag la gradinita, e deja „veteran”, la grupa mijlocie, ii incurajeaza el pe noii veniti 🙂
    Asa ca adaptare usoara si cu veselie va dorim! Pana acum pare vis 🙂

  1. Carpen Alexandra , 19 septembrie 2018 at 9:12 AM

    Dragă Adela şi noi(mami şi Maria) am început grădi.Pfff.greu,ffffff greu,nu îi place,plângem şi seara şi dimineața.
    Mami a rezistat în prima săptămână…acum plânge( fără să o vadă Maria)
    Sper să vină ziua aia ,mai repede,în care să îşi dorească ea să stea/meargă la grădi,şi să nu mai spună”Gata,nu mai merg acum la grădi,SUNT LIBERĂ”şi nici „nu o să-mi placă niciodată la grădi!!!”…
    😘😘 Mult succes la grădi!

  1. Sonia Diugan , 19 septembrie 2018 at 11:05 AM

    Exact acum citind postarea a venit Mirela la Vorbește lumea și ai povestit și aici de grădinița. Ești o mămica superba pur și simplu. Asta se vede de la o posta. Zile frumoaseee și treziri ușoare.😍

  1. Andreea , 20 septembrie 2018 at 5:19 PM

    Din ce povestesti mi-am dat seama despre ce gradinita este vorba, nu cred ca se poate spune cum se numeste, ati facut o alegere perfecta si sunt sigura ca lui Alexandru o sa-i placa foarte mult.
    Mult succes😉

  1. Adina Petrescu , 20 septembrie 2018 at 5:57 PM

    Copilul meu are 2a2l, merge la gradi de la 1a10l pt ca nu are cu cine sa stea acasa. Daca ar fi avut o bunica/ruda care sa stea cu el, nu l-as fi dat la gradi pana la 3a. Mi se pare ca e foarte mic si mi se pare inuman sa stea printre straini 8-10 ore pe zi la varsta asta. Adaptarea lui a fost cu suisuri si coborasuri, desi este f sociabil. Inca are dificultati cu adormirea la pranz. Vorbeste f bine si imi spune ca vrea sa stea cu noi…

  1. Daniela , 20 septembrie 2018 at 6:38 PM

    Buna,tot aștept up-date..cum a evoluat treaba cu mucii? Si cum s.a mai acomodat micutul la gradi..
    Sebi al meu are 1 an si 7 luni,urmeaza sa incep serviciul si o sa ni se rastoarne lumea pe dos amândurora..
    E util sa citesc si la altii ..vorba ai..capra vecinului..daaar inseamna ca greul e normalitate

  1. Nicoleta.Stinga , 21 septembrie 2018 at 5:36 PM

    Minunat ca în primele zile ale grădiniței mai sunt și zile bune și zile proaste!😊😊

  1. Teogirl , 23 septembrie 2018 at 3:41 PM

    Doamne, cu inima strânsă am citit.
    Cu inima strânsă cred ca au scris si tu. ♡ tin pumnii sa va fie bine. Poate daca ati incerca intai sa il luati pana la somn?
    In discurs nu uita de „esti in siguranta cu x pana venim Noi, da-i pupici pe mana sau găsiți voi un loc – „sa ii ajunga toata ziua.” 🙂 si spune i ca vii dupa ce se trezeste si papa la gradi – sau gaseste ceva care sa il faca mai usor sa inteleaga – decât ora.
    Si daca face febra, ia-o ca pe lupta organismului sau. Art asta pt mine face minuni, e pediatru in cj dna dr.
    http://doctoritadecopii.ro/despre-febra/

  1. lavinia , 24 septembrie 2018 at 10:54 PM

    Cum mai e la gradi, adela?

  1. admin (author) , 25 septembrie 2018 at 10:43 PM

    Pai vineri a facut febra si mucisori 🙁 Duminica deja nu mai avea. L-am tinut acasa si luni, iar marti l-am dus. A plans la despartire, dar dupa 10 minute am primit poza cu el vesel. Of, nu e asa simplu cum credeam 🙁

  1. lavinia , 25 septembrie 2018 at 11:48 PM

    Multumim mult ca ne impartasesti mereu din experienta lui Alexandru la gradi. e greu stiu,toate sau aproape toate mamicile trecem si prin etapa asta cu gradinita si vor mai veni si altele asa cum au trecut altele..eu l am dus cateva zile si l am retras pentru ca nu era ok educatoarea..il duc din primavara dupa ce ma asigur ca va fi pe maini bune (asa cum este baietelul tau)deci la 2.5 ani dar sigur va fi greu si pt mine pentru ca nu a vrut deloc sa stea fara mine la gradi. oricum in alta ordine de idei sa i multumim lui dumnezeu pentru ca ne a oferit atata dragoste si pentru ca exista pe pamant copiii nostri,ei sunt viata si sufletul nostru! te imbratisez si succes in continuare

  1. Mihaela , 25 septembrie 2018 at 11:18 PM

    Prima zi la cresa a fetitei. A plecat bucuroasa, spunand ca ea vrea sa mearga la gradi, a intrat bucuroasa in clasa. a 2-a zi a plans un pic, dar a 3-a zi am lasat-o urland, mititica, dupa mami 😕
    Maine e a 4-a zi…speram sa fie mai bine

  1. Alina Bianca Gherman , 25 septembrie 2018 at 11:53 PM

    Bravo voua! Bravo Alexandru! Fetita mea care este cu o luna mai mica decat A,a plans 1 an intreg,anul trecut,zilnic,este oribil de greu sa ne despartim de ei si sa ii lasam asa…
    Posibil ca A sa planga cand il duci doar tu singura,mamii e mamii, cu tati sau mamaie cred ca e diferit.. eu nu stiu..noi suntem doar noi 2.
    Noul an de gradii l-am inceput de 3 saptamani…o zi plange,alta nu,saptamana trecuta a plans zilnic, saptamana asta am inceput-o fara planset… oricum ar fii ma rog mult,sa fie bine.. Lucie se ataseaza mai greu de altcineva,fiind doar noi doua de la inceput,’si fiind alaptata inca la san.. cu Doamne ajuta mergem inainte! La fel va dorim si voua,numai zambete sa fie la despartire! Multa sanatate in primul rand!!!

  1. Mica , 26 septembrie 2018 at 10:30 AM

    Ade a mea tu chiar ești un caz norocos în care Alex pare că se adaptează ușor și fără prea multe lacrimi.
    La noi la centru vin atâția părinți cu copilași care nu mai știu cum să gestioneze faptul că cei mici plâng și ore în șir atunci când sunt lăsați la creșă sau grădi.
    Tocmai de aceea ne-am și gândit să dăm drumul unui program de Pre Grădi în care să-i ajutăm pe copii să se acomodeze cu intrarea in colectivitate, ținând cont de propiul lor ritm. Adică totul se petrece treptat iar mami, tati sau buni pot fi alături de el atâta timp cât are nevoie.
    E important să-i ajutăm să devină independenți dar nu forțat…pentru că cei mici au nevoie de experiențe pozitive pentru a crește echilibrat.
    Vă pup pe toți 4 și țin pumnii să fie bine în continuare.

  1. Miha Verb , 26 septembrie 2018 at 10:46 AM

    La noi a fost foarte greu…la despărțire nu erau plânsete erau țipete de disperare 🙁 a fost sfâșietor așa cum ai zis și tu… ne a ținut așa cam o luna … dar bănuiesc ca depinde de copil… am vrut sa renunț de multe ori dar am primit mereu sfaturi sa nu fac așa ceva, sa rezist ca va fi mai bine și așa a fost. Nu renunța chiar dacă e greu. Va trece perioada de adaptare și totul va intra in normal. Ori încerci acum ori mai târziu … tot trebuie sa treci și tu și copilul prin perioada asta de adaptare 🙁

  1. angelica , 26 septembrie 2018 at 12:10 PM

    si eu am baietel de 3 ani si 3 luni. Prima data in colectivitate l-am dat cand a avut 1 an si 10 luni, am platit ptr 4 luni gradinita , din cei 4 luni daca mi-a mers 3 saptamani. a tinut in plansete, virusii, bolnavior, nu s-a acomodat. am decis sa il tin acasa, e micut 🙂 , nu intelege .. Abia la 3 ani si 3 luni a inceput gradi, ii place, dupa 2 sapt jumate a inceput cu tusea. acu este acasa, ii place la gradi.

  1. Andrada Jaeger , 26 septembrie 2018 at 4:03 PM

    Buna, voiam sa adug faptul ca la noi (germania) acomodarea inseamna ca parintele sa fie timp de cel putin 2 saptamani ( dupa caz-ca al nostru mai mult) cate o ora pe zi cu copilul impreuna acolo la gradinita, tocmai pentru a evita anxietatea, desigur parintele are un rol pasiv, doar ed a da siguranta copilului, mult succes, si noi suntem in plina faza de acomodare, a doua saptamana

  1. Andrada Jaeger , 26 septembrie 2018 at 4:08 PM

    P.S. am scris „la noi mai mult” deoarece am mai avut o acomodare cand avea un an, la cresa 🙂

  1. lavinia , 22 octombrie 2018 at 12:20 AM

    Buna Adela? Cum mai este alexandru la gradi? vroiam sa te intreb daca tu ii dai ceva de imunitate? Mersi,te pup!

  1. Ana , 24 octombrie 2018 at 3:28 PM

    Bună! Nu mă recunosc deloc în situația ăsta! Am o zgatie de 2 ani și 8 luni și am început și noi grădiniță. Adică eu, ea mai puțin. Mătușa ei e educatoare, deci e o persoana cunoscuta. În primele zile a fost superb, activități, joaca, râsete, dansuri, etc…Acum e groaznic. O lăsam la ora 9 și ma duceam la ora 12 sa o iau. Acum mergem la ora 9 , mami (eu) sta pana la 11 și se întoarce la 12. Dacă dau sa mă ridic de pe scaun urla (nu plânge, rage efectiv) și I se înoată lacrimile în barba sa nu o las, sa stau cu ea. Deja am ajuns în pragul în care mai fac o data grădinița. Mătușa rade de mine sI a zpus ca este unul din copiii care se acomodează foarte bine la început, dar pe parcurs caută scuze banale (mă doare burtica, piciorul, capul, ultimul neuron sau fir de par) și nu mai vor sa meargă la grădinița. De răceli nici nu mai vorbesc….O săptămână acasă, una la gradi. Oricum imunitatea ei e la pământ și de mica a „adunat” toți virușii ce mișună prin aer… răbdarea mea are de suferit 🙁😒😒 ești norocoasa

  1. Ana , 24 octombrie 2018 at 3:30 PM

    Scuze de greșeli 😂😂 acum am citit tot din nou 😂😒😕 am scris intre doua crize de tantum și mai am și autocorector 😫😫 pff

  1. Ana , 24 octombrie 2018 at 3:31 PM

    Tantrum *

Leave a Comment