Afla castigatorii: Surpriza la Paris pentru mama

23 mai 2016 | 37 Comentarii

Mi-e din ce in ce mai greu sa aleg castigatoarele saptamanii, pentru ca ma impresioneaza amintirile dragi pe care mi le impartasiti si in care, de multe ori, ma regasesc. Le-am citit pe toate cele postate pentru rochia „Paris chic” si am ales-o pe Iliescu Raluca pentru a castiga rochia. Iar castigatoarele sticlelor de Lenor Amber Flower sunt:  Rompu Cristina,  Georgiana Jascanu, Madalina Cojanu, Gabriela Bad,  Florentina L.,  Buzatu Monica,  Natalia Cojocar,  Cristina Madalina Mica.
Va multumesc mult pentru toate momentele impartasite in accente de mosc alb si portocala amara si va invit sa descoperiti amintirea de saptamana aceasta aici.

 

O idee trasnita transformata in realitate. Eu, verisoara mea si cea mai buna prietena ne-am luat mamele prin surprindere pe 8 Martie si le-am dus la Paris. O excursie ca intre fete, catre o destinatie de vis.

IMG-20160519-WA0001

De cand ma stiu, una dintre cele mai mari dorinte a fost sa imi duc mamica la Paris. Poate si datorita rezumatelor pe care mi le facea din cartile ce ilustrau cu abundenta maretia si eleganta Parisului. Stiam ca asta o va face fericita. Ne-am plimbat mult pe stradutele pline de istorie, ne-am delectat servind micul dejun la cate o boulangerie de unde simteam cel mai bine freamatul orasului, am facut cumparaturi, am vorbit, am ras si ne-am promis una alteia ca vom repeta cat de curand experienta.  Bucurie si relaxare, putina culoare si spontaneitate in viata noastra. Da, asa as putea descrie in cateva cuvinte sejurul nostru la Paris.

Cred despre mine ca sunt un copil bun si am certitudinea ca am cei mai tari parinti de pe planeta. Si daca ar fi sa imi doresc ceva din toata inima, ar fi sa reusesc sa imi educ si iubesc copilul asa cum au facut-o ei, parintii mei, cu mine si cei doi fratiori. Asta imi va da, in egoismul meu, siguranta ca voi fi o mama adorata. 🙂

07 Amber flower - Paris

Rochita mea chic si Lenor Amber Flower cu acea combinatie vibranta de note intense de mosc alb si aroma delicata de portocala amara inca pastreaza vie nota sofisticata si vesela a acestei amintiri.
Sunt sigura ca si voi aveti povesti pe care acest parfum vi le readuce in minte si m-as bucura tare mult sa mi le spuneti si mie, mai jos, in comentarii. Rochia din imagine, recreata ca in amintirea mea, asteapta sa fie castigata de cel mai frumos moment de nu-ma uita. Nu uitati, astept, comentariile voastre pana duminica, 29 mai.

 

Comentarii

  1. Csolti Alexandra , 23 mai 2016 at 11:28 AM

    Mie și soțului meu ne place foarte mult sa călătorim, și în doi spontaneitatea era aproape mereu prezenta,adică el se trezea spunand:”Nu vrei sa mergem acolo?”,iar eu ma trezeam spunând de fiecare data fericita :”Da!” știind ca va urma încă o zi frumoasa în doi.Dar au apărut doua fetite adorabile și munca ne împiedica sa avem o vacanta adevărată. Totuși anul acesta am avut prima vacanta adevărată în familie,doar noi patru.Sighisoara,Brașov, Bușteni, Bran,Peleș, București (noi fiind din Baia Mare),a fost cu adevărat timp de calitate petrecut în familie! Meritam asta,iar zâmbetul fetitelor noastre ne spunea ca facem ce trebuie 🙂

  1. Vlad Doina , 23 mai 2016 at 3:39 PM

    Merita din plin orice calatorie facuta, cat de mica, sa te poti rupe de cotidian, e o binecuvantare!
    Pentru mine, zile intregi, dupa ce ma intorc din calatorie, sunt cu bateriile incarcate si de-a lungul anilor, cand privesc pozele facute in diferite locuri, retraiesc acele clipe!
    Am avut o perioada de timp cand ne-am oprit din „drumetii” (un bebe mic a tinut loc de excursii:-)), dar in iunie plecam impreuna cu ea, pentru putin timp, 4 zile, dar am gol in stomac de acum si abia astept o reancarcare de baterii!
    Doresc tuturor cat mai multe calatorii placute!!!

  1. Țurcanu Otilia , 23 mai 2016 at 5:03 PM

    Hmm idei trăsnite transformate în realitate…asta ma duce cu gândul la o zi de vara ..Cum stăteam eu împreună cu verisoara mea si ne prajeam la soare pe bolovanii de pe plaja noastră din Mamaia ,locul în care nu ai cum sa crești fără muzica zgomotoasa a cluburilor ..de care la un moment dat te plictisesti ..am auzit o.discuție intre niște englezi care satui să-și rupă oasele pe bolovanii de pe plaja,au hotărât să plece pe o insula mititica și linistita,insula Susak ! Mi -a intrat în cap acest nume ..si nu am mai putut să mi-l scop din minte .Entuziasmul meu de aventurieră ma îndrepta către acele plaje cu nisip.fin și ape azurii perfecte pentru scufundari .In momentul acela am intrat in pielea personajului lui Leonardo Dicaprio din filmul ,,The beach”visand deja la plaje cu nisip alb si vegetatie lucurianta.Chiar voiam să ajung pe acea insula așa că am sunat-o pe verișoara mea să văd dacă e interesată..Am primit un răspuns AFIRMATIV.
    A doua zi eram în port pregatite pentru marea aventura!
    Călătoria până pe insula Susak a fost fără peripetii,fiind încântate de culoarea marii și de superbele ambarcatiuni cu vele care traversau golful,în marea majoritate italiene.Se pare că italienii preferau acele meleaguri..pentru ca am văzut multe ambarcațiuni cu pavilion în arhipeleag.Insula era de fapt,o insulita care de abia se ridică din mare,cu o suprafață totală de 4km2 ,dar ne-a cucerit din prima clipă când am pus piciorul pe.ea: prin sătucul traditional care se află imediat lângă micul port unde am debarcat,prin străduțe pietruite ,altele nepietruite unde picioarele ne intrau în nisip la fiecare pas,micile magazine în car eputeai gasi produse tradiționale croate,italiene ,franțuzești…Am aflat că întreaga populație a insulitei consta din cca 200 de persoane majoritatea locuind în sătucul descris anterior care poartă numele insulei .Pe insula nu am văzut nici autoturisme,motociclete ..nici macar biciclete ,singură tehnologie fiind dată de curentul electric care alimenta micul orășel.Am aflat de la un localnic ca insula se.numea la începuturi ,,via plutitoare” datorită viilor care acopereau aproape toată suprafața insulei .În prezent se cultiva vie doar pe o treime din suprafața ,vinul rezultat fiind un buchet special datorită climei și solului nisipos.Credeti-ma ca era foarte bun!
    Plajele erau curate..cu nisip din belsug,motiv pentru care în următoarele două zile eu împreună cu verișoara mea am stat cu burțile la soare ,gustând câte un cocktail din când în când .
    Dar în următoarea zi am descoperit o potecă care ducea către o căsuță singuratica din mijlocul insulei ,în care am aflat cu surprindere că locuia o româncă ! Am rămas atat de uimită și am intrebat-o ce făcea pe această insula .Mi-a povestit cu gigasie în glas ca făcea cercetări urmând ca în zilele următoare să plece la Ierusalim cu un vas de croaziera,apoi să se întoarcă în România ..Am rămas pe gânduri ..și am intrebat-o pe.verișoara mea daca nu cumva vrea să ne prelungim vacanta ! Ne-am rezervat bilete și GATA era stabilit ..mergeam la Ierusalim !Am petrecut o ultimă zi fantastica pe această insulă a navigatorilor ,a aventurierilor fiind hotărâtă să revin pentru a continua explorările pe aceste meleaguri neumblate ,unde poți petrece un concediu liniștit,unde poți trăi la fel ca bunicii și străbunicii nostrii ,de parte de stresul si zgomotul din marile orașe.
    Tot ce pot sa spun despre Ierusalim pe lângă minunatele priveliști este să încercați : falafelul de la Moshiko de pe Ben Yahuda (cea mai veche strada pietonală),cafeaua de la Aroma ,humusul și salată de la orice chioșc de pe strada ,de torturi si prăjituri nu mai vorbesc..până și banala negresa are un gust Dumnezeiesc! Și să nu uit cel mai important ..calitatea comportamentul oamenilor e nemaipomenită !În vizita noastră la Gradina Ghetsimani am întâlnit niște oameni foarte drăguți care curățau niște portocali și ne-au dăruit nouă toate portocalele ..Credeti-ma ne-au prins foarte bine la cat de obosite eram ..Mirosul lor ma îmbie și acum, și ,mă duce cu gândul la meleaguri noi ,necunoscute ,care ascund o taină ..la fel ca si sticluta de Lenor din această săptămână, Lenor Amber Flower cu note intense de mosc alb si arome de portocala amara, care ma trimite direct la aceste amintiri plăcute și mereu păstrate de mine în inima mea ! Iti mulțumesc că mă faci să retrăiesc amintiri prin parfumurile de nu-ma uita din fiecare săptămână!

  1. Rompu Cristina , 23 mai 2016 at 5:13 PM

    O poveste foarte draga mie este cea cand eu cu tata i-am facut o surpria mamei de ziua ei .
    Ea mereu si-a dorit sa meargă la Roma , ii place mult istoria si a vrut o poza la Colosseum si la Vatican …. si asa ca de ziua ei i-am indeplinit dorinta si am avut parte de o vacanta de neuitat in Italia … Cel mai mult mie si mamei mele ne-a placut micul de jun … stiu e ciudat , dar asa e , au o cafea si un croissant atat de delicios ( sper sa nu iti fac pofta cand citesti comentariul ) .
    Si bineinteles ca cel mai frumos moment a fost cel cand am ajuns la Roma am facut poze o multime ( am facut multe poze , nu cred ca poate sa isi faca un om intr-o viata atatea poze 🙂 ) . In aceasta vacanta am vazut-o pe mama cel mai fericit om , cu siguranta merita mai mult decat o vacanta pentru ceea ce face si a facut pentru mine.

  1. iliescu raluca , 23 mai 2016 at 7:57 PM

    ahhh Paris este locul meu de suflet! era iarna, mai exact ianuarie si ploua mocaneste si era frig. Eu si viitorul meu sot am colindat strazile din Monmartre,apoi le quartier Latin asa indragit de Cioran, am baut cappucino la cafeneaua Les Deux Magots din piata Saint Germain de Pres, Sacre Coeur ne-a adapostit de ploaie cateva momente apoi panorama de afara ne-a fermecat, am urcat la Turnul Eiffel pe zi, am vizitat cimitirul Montparnasse. Si cel mai important am fost ceruta in casatorie in fata Turnului Eiffel, searA, cand se aprindeau luminitele, uzi leoarca dar emotionati. Dar, nu pot uita acel city break. Sotul meu mirosea a mosc (purta un anume parfum), iar mainile mele a portocala pentru ca am fusesem atat de extaziata incat abia am avut pofta de mancare. Imi ramasese o portocala in buzunar.

  1. Hane , 23 mai 2016 at 8:24 PM

    Eu imi amintesc cu drag de luna de miere care a fost defapt si prima noastra vacanta ca si cuplu. Fiind amandoi studenti nu prea ne ajungeau banutii pentru vacante asa ca mereu am sperat ca prima vacanta sa fie speciala si a fost…Ne trezeam dimineata si ne plimbam pe malul marii iar seara adoram sa repetam aceasta plimbare. In camera noastra aveam un buchet cu flori primit la nunta la care nu am putut sa renunt si l-am luat cu noi..Eracun buchet cu trandafiri rosii.
    Parfumul sau ne invaluia toate simturile si atunci pot spune ca am inteles si simtit cu adevarat ca trandafirul rosu reprezinta dragostea si pasiunea. Iubirea, pasiunea si sentimentele trainte de noi in luna de miere si in prima noastra vacanta au fost condimentate cu miros de trandafir. Un parfum deosebit.
    P.S ne-am casatorit pe 22 august anul trecut in aceiasi zi ca si voi. Si cred ca am avut luna de miere in aceasi perioada:).

  1. Georgiana Jascanu , 23 mai 2016 at 10:57 PM

    Buna Adela!
    Acest parfum imi aduce aminte cu drag de zilele petrecute, inca de mica, cu ai mei in excursii…preferatele mele fiind la mare,bineinteles. De drumul lung in care ascultam muzica de calitate care imi aducea aminte de alte vremuri (Casablanca,Captain Jack,etc). De valurile diafane ale marii care se izbeau de faleza. De soarele care mangaia bland pielea mea facand sa capete o culoare ciocolatie. Datorita hobby-ului pe care il avem in comun : calatoria,am reusit sa vedem o buna parte din tara de-a lungul timpului, si astfel am creat amintiri de neuitat impreuna,imortalizand fiecare moment de bucurie,fericire,iubire,pentru a le revedea peste ani si ani.

  1. Ana Zaharia , 23 mai 2016 at 11:35 PM

    Imi aduc aminte de prima si singura vacanta in afara granitelor tarii. O saptamana frumoasa petrecuta in Germania, prima calatorie cu avionul si multe momente pe care nu le voi uita niciodata. Prima data cand surpriza a fost primita cu lacrimi de bucurie deoarece imi doream foarte mult sa zbor, sa vizitez alte locuri si sa cunosc oameni din alte culturi. A fost un moment unic pe care nu il voi uita si de care imi voi aminti toata viata.
    Sper sa am ocazia sa vizitez si alte tari, sa cunosc oameni noi si sa socializez cu ei.

  1. Noemi Veres , 24 mai 2016 at 12:36 AM

    Nu am amintiri cu aceste arome, dar rochița este superba si se potrivește perfect cu niște săndăluțe ce mi le-am ales pentru majoratul meu care este in aceasta vara, problema este ca imi lipsește doar rochia ?. Chiar daca nu as castiga-o m-ai putea ajuta prin a-mi spune de unde o ai si daca se poate cumpara? Imi place foarte mult si mi-o doresc. Te pup ❤️

  1. Madalina Cojanu , 24 mai 2016 at 9:21 AM

    Ma trezeam cu noaptea in cap si ma uitam pe pereti pana incepea cocosul sa cante. Stiam astfel ca s-a facut dimineata si pot sta afara cat e ziua de lunga. Bunica ne facea ceai de tei si sunatoare, in care inmuiam covrigi si apoi presaram zahar. Nimic.nu era mai bun.
    Iarna intram in casa doar sa ne uscam dupa curse nebune cu sania. Nu uit „mirosul de caldura” pe care il avea soba. Puneam pe ea coji de portocale ca sa simtim in fiecare zi „parfum de Craciun.”
    Astfel de amintiri imi provoaca Lenor Amber Flower. Bunica e tot acolo, iar privirea ei poarta in continuate ceva din momentele copilariei mele.

  1. Dinu Claudia Alina , 24 mai 2016 at 11:47 AM

    Amintirile acelor zile călătoare cu lumini de seara și parfumul florilor târzii…fără sa vb de o călătorie anume…le iubesc pe toate în același fel…pentru cafeaua de dimineață, orele petrecute printre ruine,magazine,muzee… Pentru ca reunesc familie și prieteni laolaltă.Asta îmi provoacă Lenor Amber Flower…iubire.

  1. Simona Octavia , 24 mai 2016 at 4:40 PM

    Familia mea imi starneste mereu cele mai minunate amintiri! Vacantele alaturi de ei sunt cele mai minunate cadouri pe care le pot primi si ma gandesc cat sunt de norocoasa pentru asta. Iarna mereu mergem la ski si aici imi vine in minte vinul cald cu coji de portocala…mirosul asta ma inalta mereu, ma face sa simt ca traiesc la maxim.

  1. GabrielaBad , 25 mai 2016 at 1:43 AM

    Ador sa calatoresc, iar una din turele mele preferate se intampla undeva acum 2 ani si ceva in Barcelona unde al meu barbos m-a cerut in varful muntelui Tibidabo pe un vant teribil cu bucurie in suflete si sangria la bord. Te pupacesc capsunico! :*

  1. Stanciu Elena Georgia , 25 mai 2016 at 11:41 AM

    Sunt multe momentele de nu-mă-uita și bineînțeles că multe dintre acestea sunt din călătoriile pe care le-am făcut. Cu siguranță cea mai frumoasă călătorie nu a fost aceea în cel mai extravagant, exotic sau istoric loc, ci aceea a cărei destinație era sufletul de al cărui dor îmi era plină toată ființa: iubitul meu. El intrase la o școală de poliție, eu eram în ultimul an de liceu și pentru prima dată ne despărțeau mulți kilometrii. Ziua în care el trebuia să depună jurământul se apropia, iar șansele ca eu să pot să merg erau puține, însă iubirea a învins din nou și a fost mai puternică decât orice impediment așa că am aflat în noaptea dinainte că pot merge. Mi-am făcut bagajul devreme dimineața și am pornit alături de părinții lui în călătoria care avea să îmi demonstreze încă o dată că am lângă mine omul potrivit. Am stat alături de el două zile, două zile pline de momente care mi-au umplut inima de bucurie, care m-au făcut să mă simt cea mai norocoasă, care mi-au demonstrat cât poate dragostea să fie de frumoasă. Călătoria aceasta a fost o supriză pentru amândoi având în vedere că am aflat chiar în noaptea dinainte de plecare că se poate realiza. Cu toate că nu am mers pe drum împreună, el a fost în permanență cu mine pentru că jumătate din bătăile inimii mele îi aparțin lui, iar tot ceea ce sunt, sunt datorită lui. Consider că cele mai frumoase călătorii sunt acelea care vin pe neașteptate, care au ca destinație inimi și priviri calde, care îți rămân în inimă ca o amintire plăcută și care se pot împărtăși cu drag. Acum suntem tot împreună, iar la vară plănuim să mergem într-o călătorie doar noi doi, una în care să lăsăm privirile și gesturile să vorbească mai mult decât cuvintele.

  1. Danila Mihaela , 25 mai 2016 at 12:09 PM

    Nu am sa povestesc despre mine ci despre parintii mei, ambii cu o varsta inaintata si care dupa mult timp am reusit( eu si sora mea) sa ii trimitem la statiune. Bucuria calatoriei, relaxarea si tratamentele facute acolo, dar mai ales dragostea pe care le_o purtam chiar daca suntem si noi ocupate si fiecare cu problemele sale au facut din parintii nostri cei mai fericiti oameni simpli. Multumesc pentru tot.

  1. Camelia , 25 mai 2016 at 2:27 PM

    Bună Adela, anul acesta împlinesc 25 de ani de căsătorie și rochița aceasta ar fi perfectă pentru eveniment. Dorința mea a fost să sărbătorim nunta de argint la Paris, dar soțul meu dorește să mergem în Grecia și de această dată voi face cum dorește el, pentru că merită și este omul fără care nu pot trăi. Numai bine!

  1. dumitrache mihaela , 25 mai 2016 at 2:36 PM

    Buna Adela, pentru ca mie si familiei mele ne place sa calatorim dar nu am fost niciodata in afara tarii si pentru ca vine in iulie ziua mea tare mult mi-ar place sa port acea rochita ca sa imi aduca macar ea aerul parisian si sa fiu sclipitoare in acea zi ca tine si sa sarbatoresc alaturi de familia mea si poate, de ce nu sa am noroc sa imi aduca si un baiat ca tine. O zi buna! Te pup! Nastere usoara!

  1. TeoFulga , 25 mai 2016 at 10:52 PM

    Asa cum sunt obisnuita de mica, nu exista vara fara ca eu sa plec cateva saptamani la tara, la bunici si verisori. Amintirea care mi-a fost trezita de Lenor Amber Flower este una extrem de draga si in acelasi timp simpla, traita de copilul acela timid si fericit care nu avea nevoie de prea multe dovezi pentru a se simti iubit si important. O amintire pura, ca moscul alb si proaspata ca portocala amara. Aveam cred ca vreo 7 ani pe atunci, si se instalase deja tare dorul de casa si in principal de parinti. Trecuse o saptamana de cand eram la tara, intr-un mediu drag, dar pe ascuns, noaptea, mai varsam cateva lacrimi de dor. Si iata cum duminica dimineata, cand ma asteptam mai putin, am avut parte de o surpriza din partea parintilor. Ma apuca rasul si nostalgia mereu cand imi amintesc, si iubesc faptul ca am si o poza de atunci, o poza care imortalizeaza perfect surprinderea si fericirea mea. Asadar, abia ma trezisem, eram in pijamale alaturi de verisorii mei, si mancam ceva, cand o aud pe mamaie ca ma striga, spunandu-mi ca cineva sosise. Am iesit nepasatoare, si in momentul in care le-am auzit vocile parintilor mei, am rupt-o la fuga, toata un zambet si cu inima plina de bucurie si de uimire. N-am cum sa descriu in cuvinte euforia si fericirea momentului. Poate parea ceva lipist de importanta, dar pentru mine nu putea exista atunci bucurie mai mare. Inchid ochii, ma vad atunci, acolo..si imi dau lacrimile.. Inteleg ca atunci am atins fericirea cea mai pura, ca in copilarie atingi intensitati de care apoi nu mai esti capabil. Nu mai poti simti la fel,oricat te-ai stradui. Uf, ce m-am emotionat.
    Te pup, Ade!

  1. Florentina L. , 26 mai 2016 at 9:28 AM

    Postarea ta imi trezeste amintiri din Florenta, un oras minunat cu parfum de istorie, un oras insorit, pitoresc, unde natura se impleteste cu istoria. Imi aduce aminte de zile calde de vara petrecute acolo, pierzandu-ma pe stradutele pietruite, savurand un gelato aromat, plimbandu-ma prin Gradinilie Boboli si umplandu-mi sufletul de fericire. Daca fericirea poate fi traita plenar undeva, si totusi savurata bucatica cu bucatica, acel loc este Florenta.

  1. Zuluf Alina , 26 mai 2016 at 9:30 AM

    Mi-am petrecut copilăria la bunici. Pentru că părinții mei lucrau pe schimburi, bunica din partea mamei și-a asumat rolul de mamă până am început școala. Și până în clipa în care ne -am luat rămas bun pentru totdeauna, a rămas ca o mamă pentru mine. În copilărie, portocale se găseau doar de Crăciun și nu au lipsit niciodată de sub brad. Credeam că le aduce Moșul laolaltă cu celelalte cadouri pe care i le ceream în scrisori redactate de mamaie la cererea mea și apoi stângaci de mine când am început să scriu. Am aflat destul de repede cui trebuia să-i mulțumesc pentru surprizele frumoase. Le descopeream fericită în fiecare dimineață de Crăciun și eram uimită că am primit lucruri pe care mi le doream cu ardoare dar de a căror existență mă îndoiam uneori. De exemplu, un cățel de jucărie care lătra. Azi pare ceva banal, dar la vremea respectivă era ceva deosebit. Îl am și în prezent. „-Uite, mamaie, un cățel de jucărie care latră! Unde l-o fi găsit Moșul?” Il așteptam în fiecare an până târziu pe cel ce-mi aducea cadouri minunate. Stăteam la gaura cheii pe unde avea să intre, mă uitam pe cer după sania trasă de reni. Dar întotdeauna adormeam înainte de a-l vedea. Până într-o seară de Ajun când și-a făcut apariția. Nu-mi venea să cred. I-am recitat emoționată poezii sub privirea caldă a bunicii. Mamaie stătea pe un scaun și râdea cu poftă de vecina deghizată în Moș Crăciun. Când s-a ridicat Moșul să plece, i-a zis bunicii: „Pentru că ai râs de mine, te iau la Polul Nord.” Într-o clipă am fost lângă ea și am cuprins-o cu brațele, rugându-l pe moș să ia înapoi toate cadourile, dar să mi-o lase pe mamaie. A doua zi, vecina a venit în vizită și văzând că plâng și că-i spun că nu vreau să mai vină moș Crăciun niciodată, mi-a mărturisit adevărul. Nu m-am simțit dezamăgită, ci ușurată crezând că nimeni nu mi-o mai poate lua pe mamaie. Iar Crăciunul a devenit cu fiecare an mai frumos, știind că-l am pe moș Crăciun lângă mine tot anul, nu doar într-o noapte magică de iarnă. Cel mai frumos cadou oferit de mamaie și de tataie a fost copilăria fericită, lipsită de griji, plină de dragoste și de vorbe bune. Crescând, aveam să călătoresc, să descopăr locuri noi, dar cele mai frumoase călătorii au rămas cele din satul nostru în care mă aștepta un om drag cu zâmbetul ei drag și sincer, cu masa plină de bunătăți, cu întâmplări pe care le povestea cu atâta poftă. Erau mereu aceleași, reprezentative, dar nu mă saturam niciodată să le ascult povestite de ea. Ne conducea în drum la plecare, mă săruta apăsat pe frunte și pe obraji și mă strângea în brațele ei cu fiecare revedere tot mai firave. Ne făceam cu mâna până ce nu ne mai vedeam. Anul trecut, „Moșul rău” din copilărie s-a întors deghizat într-o boală necruțătoare mai devreme decât de obicei, pe 15 decembrie și nu am mai putut-o salva pe mamaie din mâinile lui, așa cum am făcut-o în copilărie. Întâmplator sau nu, am fost ultimul chip pe care l-a văzut mamaie, ultima dovadă a iubirii infinite pe care mi-a purtat-o. De data aceasta, eu o conduceam pe Ea cu privirea în călătoria în care pornea. Lenor Amber Flower cu miros de mosc alb îmi aduce aminte de mirosul din camera ei, mirosul pernei pe care dormea și pe care cususe în copilărie numele meu. De fiecare dată când merg la țară, perna aceasta o sărut și nu mă satur să o miros pentru că miroase a brad de Crăciun, a portocale, a crinii albi din grădină, a salcâmii înfloriți din spatele casei, a iarba proaspăt cosita, a cărțile din biblioteca veche, a… mamaie. Îți doresc să te bucuri de mama ta mulți ani de acum înainte,să faceți multe călătorii împreună și să-i ofere băiețelului tău o copilărie cel puțin la fel de frumoasa ca cea pe care mi-a dăruit-o mie mamaie! ?

  1. Otilia Turcanu , 26 mai 2016 at 5:11 PM

    Pot sa spun doar atat ..emotii puternice ,respect ,tinerete fara batranete si iubire pentru a descrie momentul de NU-MA -UITA care ma duce cu gandul la parfumul Lenor Amber Flower,pe care il voi prezenta in randurile urmatoare ..

    Unul din cei mai cumsecade oameni pe care îi cunosc este bunicul meu. Bun la suflet, blând și plin de respect sunt doar câteva dintre cuvintele care-i descriu cel mai bine profilul moral. Nu l-am auzit niciodată ridicând tonul la cineva, cu atât mai puțin la mine. Întotdeauna mi-a vorbit frumos, iar vorbele ieșite din gura sa au reprezentat pentru mine sfaturi prețioase, iar uneori adevărate lecții de viață. Deși este un om simplu, fără prea multă carte, bunicul meu, poate și datorită vârstei, dă dovadă de multă înțelepciune. Ori de câte ori am avut nelămuriri sau am avut nevoie de o persoană care să mă asculte și să mă înțeleagă, bunicul meu a fost acolo. Cu toată experiența lui de viață, m-a îndrumat și m-a povățuit, iar ulterior i-am apreciat învățăturile. Părul său alb, cândva blond-șaten, cu un început de chelie și ochii albaștrii, precum cerul de primăvară, completează profilul bunicului meu. Fața sa prezintă câteva riduri, mai ales în jurul ochilor, care vorbesc de la sine despre anii grei care s-au scurs peste viața sa, uneori plină de lipsuri.
    Acum, cateva zile am ramas surprinsa si emotionata de tineretea ,daruinta si iubirea de care da dovada atunci cand ,se gandeste sa-i faca o surpriza bunicii mele .
    S-a trezit pur si simplu intr-o dimineata şi-a pus fracul şi papionul, a cumpărat un buchet superb de trandafiri ,portocale şi o cutie de bomboane de ciocolată şi a plecat la spital pentru a-i face ,,ziua mai frumoasa ” femeii de care s-a indragostit acum mai bine de 50 de ani ! Bunica a ramas fara cuvinte ,i se citea fericirea in privire ,l-a luat in brate si i-a multumit pentru tot .A mirosit apoi trandafirii si a desfacut o portocala ,parfumul ei imprastiindu-se in toata incaperea ,dand o nota mai vesela atmosferei de spital.Au ras apoi impreuna minute si minute ,bunicul spunandu-i la plecare,bunicii ,,Ca o vrea inapoi acasa sa-i pregateasca placinta cu mere cum numai ea stie sa o faca !”.
    Cred ..ca astea sunt placerile vietii si ceea ce conteaza ..sa ne bucura ,sa facem surprize, sa iubim si sa ne simtim iubiti facand lucruri simple dar unice ,care impresioneaza si sa bucure inimile celor din jurul nostru!
    II iubesc pe bunicii mei si iubesc tot ce am invatat de la ei !

  1. Otilia Turcanu , 26 mai 2016 at 5:19 PM

    Cum incepe luna martie, Parisul incepe sa freamate altfel, sa se dezmorteasca, sa vibreze a primavara. Prin cafenele, prin Jardin de Tuilleries (de care sunt pur si simplu indragostita), pe Champs Elysees sau pe stradutele mici si cochete, peste tot oamenii par mai vii, mai frumosi si parca se iubesc mai mult… Ma asez pe terasa la cafenea si ii privesc cand trec, au ochii limpezi si privirea clara. Cand sufletul e fericit, oamenii zambesc cu ochii, ati observat? Oare ce fenomen tainic se intampla la Paris primavara de transforma, topeste si dezarmeaza? De sute de ani totul e la fel, nimic nu s-a schimbat…Ador diminetile lenese la Paris… Imi aduc aminte cand Jacques ma lasa uneori sa mai lenevesc in pat alaturi de pisici in timp ce el pleca la atelierul sau de parfumuri. Imi ingropam fata intre pernele de matase si ma scufundam intr-o toropeala dulce. Si dupa vreo doua ore imi trimitea bomboane de ciocolata si un biletel, intotdeauna cu acelasi mesaj: „Pour mon chat de chocolat..” 🙂 stia el ce stia.. Dar intr-o dimineata, in loc de bomboane mi-a trimis o sticluta mica, o mostra de parfum la care lucra de cateva luni incoace. Ii scot dopul nerabdatoare si-l incerc pe piele: minunat! Dupa ce se mai domolesc acordurile florale de la inceput, incep sa simt foarte placut si intens moscul*. Daaa… mosc-ul aspru, senzual si incantator de aromat… „Cherie, mosc-ul in parfumuri e ca o placuta otrava” obisnuia sa spuna odata demult draga mea prietena Madeleine. Mi-e dor de ea, de sfaturile ei si de magia care se intampla cand incepeam sa vorbim despre parfumuri… Si mare dreptate avea, cate esente extraordinare create de-a lungul timpului isi datoreaza misterul tocmai mosc-ului.

  1. Alisa Nicoleta , 27 mai 2016 at 12:41 PM

    Este minunat in fiecare saptamana sa te descoperim pas cu pas asa cum si tu ne descoperi pe noi ,esti o norocoasa ca ai asa multe amintori frumoase! Imi oferi sansa saptamanal sa scot din cufarul cu amintiri si sa mi inveselesti ziua. O sa mi fie greu cand se va termina acest concurs, asa suntem mai aproape de tine ,om cald si frumos ! Acum venind vorba de idei traznite eu eram prima in copilarie. Toate vacantele le petreceam la bunici ,eram o rasfatata ,iar eu iubeam acest lucru si ii iubeam pe ei. Diminetile mele la bunica erau superbe, micul dejun era gata cand ma trezeam, ceai de menta cu branza facuta de ea ,minunatul gem de prune ,reteta mamaiei de paine prajita cu ou ,poale n brau si fel si fel de mancaruri traditionale, ea fiind o femeie simpla. Vara mamaie ingrijea gradina in care avea de toate pt toti ,cum spunea ea. Si isi facea timp si pt gradinita cu flori pe care o admoram zilnic ,doar cand treceam pe langa ea inchideam ochii si visam locuri indepartate si lucruri pe care le am transformat in realitate mai tarziu. Seara cand intra in casa ma imbratisa si ma pupa de noapte buna si mi spunea o scurta poveste din copilaria ei ,povesti ce le adoram! Vacantele de iarna erau cele mai frumoase pt ca mamaie facea focul in soba si portocalele erau nelipsite de pe plita. Facea turte in tuci pe plita era un miros divin. Eu iesam la sanius si ma hrabeam sa intru in casa sa mananc cea mai buna mancare de pe planeta si sa ascult cea mai duioasa voce povestindu mi cate in luna si in stele ,iar eu ascultam cu mare atentie. Mamaia mea este cel mai minunat om este foarte batrana si acum merg la ea cu cele 2 fetite si ne asezam cu capul in poala ei si o ascultam ,ii privim ochii plini de lacrim si de fericire ,implinire , chipul ei parca neschimbat doar putin trecut de a lungul anilor si mainile ei muncite care ma mangaie continuu. O ador si mi place sa i fac surprize. Asta ma face sa retraieac lenor.

  1. Alisa Nicoleta , 27 mai 2016 at 1:44 PM

    Ador s o fac fericita, pe ea o inveseleste simpla mea prezenta, dar eu consider ca a venit randul meu s o rasfat si sa i arat ce mult inseamna pt mine. Am luat o la mine ,am rasfatat o am facut o sa traiasca cele mai frumoase momente alaturi de fetitele mele. Mamaia mea este cea mai iubita si rasfatata. Am dus o sa pe faleza , am dus o la restaurant si mi a spus ca acum le a vazut pe toate poate murii linistita, m a emitionat foarte tare. Este cel mai modest om din lume

  1. Otilia Țurcanu Ariadna , 28 mai 2016 at 9:15 AM

    Rochia de săptămână această ..stârnește în inima și sufletul meu emoții covârșitoare ..având culoarea alba ..ce înseamnă puritatea si eleganta ..si acest stil lejer si unic prin finețea lui ..la fel.ca floarea moscului (unica prin mirosul ei ..ce a fermecat si uimit multi creatori de parfumuri) cred că dacă ar fi a mea aș fi doar în centrul atenției celor din jur!?
    De când mă știu am iubit hainele ..și cel mai mult rochitele ..pentru ca sunt frumoase ,elegante..și te scot din toate impasurile când nu știi cu ce să te îmbraci sau nu ai o picătură de imaginație în ziua respectivă ! Stiu ..desigur ca hainele ..atunci când le purtam ..continuă firul poveștii noastre …astfel când mă uit la o anumită bluza ..la un anumit sacou ..sau la cutia de zestre a bunicii încerc să mă gândesc prin câte lucruri ..momente au trecut acele haine ..De aceea mi-am găsit și o nouă pasiune ,de multe ori merg la târguri de vintage sau scormonesc prin hainele sh pentru a găsi haine care îmi transmit povesti si care ma fac sa ma întreb ,,Oare ce trăiri,emoții, sentimente a trăit persoana care a purtat acea haina înaintea mea ? Ce locuri a vizitat ? Prin ce țări a călătorit,acea haina …din mâinile mele ? ” ..și răspunsurile vin navala din imaginația mea care nu are frâu in acele momente ! …De aceea fiecare haina pentru mine este o ..SURPRIZA ,pentru ca ma face sa fiu surprinsă când mă gândesc la poveștile ei .
    ,,Oare ce oameni extraordinari au purtat acea haina înaintea mea ?”
    Eu cred ca ..tu ..Adela ești un om care poate schimba ziua celor triști din viața sa.le poți aduce soarele pe cerul lor ..intr-o zi ploioasa nu mai printr-o vorba caldă ,spusă cu mult suflet !Un om care Iti șterge lacrima de pe obraz..cu un zâmbet,care iti dăruiește o parte din lumea sa colorand-o și pe a celorlalti
    ,și cel mai important ..UN OM care mi-a atins inima dincolo de cuvinte sau de distanta dintre noi ,care mi-a arătat intr-un alt mod întâmplări din viața ei ! Iti mulțumesc Adela ești un om cu adevărat extraordinar! Sticluta această de Lenor Amber Flower ,și amintirile la care ai luat parte impreuna cu mirosul ei ,iți descriu cel mai bine caracterul si personalitate! ???????

  1. Ramona Laouiti , 28 mai 2016 at 1:44 PM

    Povestea pe care o voi depana aici este una trista. Din păcate, este parte a vieții mele reale, o adevărată drama pentru situația delicata în care mă găsesc. Da, mi s-a întâmplat cel mai minunat lucru din viața unei femei, am fost binecuvântată cu un nou suflețel, o mica inimoara ce bate alături de a mămicii lui. Din păcate, din cauza sistemului birocratic, tatăl nu poate fi prezent alături de noi, sa-si vadă băiețelul cum creste în burtica, sa îi simtă mișcările și sa participe la acest miracol al Divinității. Este inuman sa privezi un tata de acest drept și este stresant și dificil pentru mama sa treacă singura prin aceasta perioada. Și DA, în acest moment atât de dificil al vieții mele, singura mea alinare este mama. MAMA, o floare sfântă, a cărei prezenta este învăluită în aroma intensa de mosc alb și de portocala amara, acel parfum sublim care se ragaseste în Lenor Amber Flower. Mama, un adevărat sprijin în aceste momente grele, un suport moral fără de care mi-ar fi foarte greu sa răzbat, aceasta ființă suprema căreia îi datorez totul, reprezintă luceafărul vieții mele, care imi lumineaza drumul, steaua mea călăuzitoare în viata, pe care o iubesc și o apreciez nespus. Mi-ar plăcea sa câștig aceasta rochie sa o ofer cadou celei mai iubite ființe din viața mea, MAMA, balsam al sufletului meu, ca un elogiu adus atâtor sacrificii și ca un semn de recunoștință pentru toată iubirea dăruită.

  1. Buzatu Monica , 28 mai 2016 at 10:48 PM

    Mama este lumina vieții mele, rațiunea mea de a trai, este cea mai dulce raza de soare care îmi încălzește inima. În fiecare an îmi place sa o plimb pe mama într-o călătorie. Mama adora sejururile în ținuturile exotice la mare și mie îmi bucura inima sa văd fericirea din ochii ei verzi, mari și frumoși plini de tandrețe și gingășie. Ne place sa ne plimbam pe faleza, sa simțim briza marii, sa ascultam glasul marii care poarta pe unduirile valurilor acordurile muzicii de vis și sa ne îmbătam cu parfumul de mosc alb și aroma delicata de portocala, amintire vie pe care o păstrează Lenor Amber Flower.

  1. Otilia Țurcanu Ariadna , 28 mai 2016 at 11:37 PM

    Minciuna este parte a vieții noastre dar oare ..cât de multe sacrificii putem face pentru cei dragi nouă ?
    Mama este un simbol al puterii și sacrificiului deplin pentru copilul ei ,trebuie apreciată și răsplătita pentru tot ce face pentru noi în fiecare zi ..printr-o vorba buna si înțelegere ..
    Povestea prin care pot exemplifica parfumul vieții de mama este următoarea
    :
    Întâmplarea începe când cel care a impartasit aceasta poveste era un copil.A venit pe lume intr-o familie în care mâncarea lipsea uneori de pe masa.Ori de câte ori era mâncare ,mama sa îi dădea portia ei copilului spunandu-i ,,mănâncă tu această porție,fiule ,..mie nu mi-e foame” -a fost prima minciuna a unei mame …
    Atunci când a mai crescut ,mama a început să își petreacă tot timpul ei liber ducamdu-se să pescuiască la râul de lângă casă.Spera ca pestele pe care îl va prinde sa-i asigure o masă mai consistentă fiului ei .De fiecare dată când prindea doi pesti,făcea o supa de peste ,pe care i-o dădea baiatului.Pe când băiatul mânca pestele si bea supa ,mama obișnuia să stea lângă el .Copilul se întrista nespus vazandu-si mama nemancata așa că îi dădea bucată lui de peste ..,,Mănâncă tu ,dragul meu,mie nu imi place pestele!” a fost a doua minciuna a unei mame ..
    Atunci când fiul era aproape de tinere
    ,mama a început să muncească din greu pentru a-si întreține baiatul.Se ducea la…o fabrica de chibrituri și aducea acasă cutii folosite de chibrituri pe care le umplea apoi cu bete noi de chibrit .Aceste activități o ajutau pentru a strânge bănuți pe care îi folosea pentru studiile băiatului ,precum și mici,,delicii” la acea vreme ..precum portocalele ,care îi bucurau fata băiatului când le vedea…Intr-o noapte de iarna ,băiatul și-a văzut mama umplând cutiile de chibrituri la lumina unei lumanari.A rugat-o să se ducă la culcare .,,Dormi tu ,fiule,eu nu sunt obosita’ ‘ ..a fost a treia minciuna a unei mame…
    După ceva timp a murit și tatăl băiatului ..Vecinii văzând sărăcia familiei i-a spus femeii să se recăsătorească. ..mama le-a răspuns răspicat ,,Nu am nevoie de dragoste ! ” a fost a patra minciune a unei mame..
    O dată ce și-a încheiat studiile ..fiul s-a angajat si și-a rugat mama sa nu mai lucreze .Însă ea a continuat să meargă la piața doar pentru a vinde câteva legume si a-i returna fiului banii pe care acesta-i trimitea periodic spunandu-i,,Dragul meu am destui bani ,nu mai imi trebuie !”…a fost a cincea minciuna a unei mama
    Fiul a obținut o mărire de salariu ..si s-a hotărât să îi facă o surpriză să sa o aducă în America cu el .Însă mama nu a vrut să-și deranjeze fiul ,,nu sunt obișnuită cu traiul îmbelșugat nu vreau să vin fiule!” a spus …și a fost a șasea minciuna a unei mame .
    După ceva timp…mama s-a îmbolnăvit de cancer ..si a ajuns pe patul de spital fiul ei întrebând-o daca vrea să renunțe la servici și să vină lângă ea ..,,Nu veni fiule ,plec din spital cât de curand”..a fost a șaptea minciune a unei mame..
    Boala s-a agravat ,fiul a venit sa o vadă ..fiind devastat de felul în care arăta mama sa și de slăbiciunea lui pentru că nu putea face nimic..regretând faptul că nu a petrecut mai mult timp cu ea ..,,Nu plânge fiule sunt bine !” a spus mama si a murit …a fost a opta minciune a unei mame..
    Opt minciuni si opt luni de zbucium și sacrificiu al unei mame ..pretuieste-ti mama si persoanele dragi din viața ta pentru că nu stii cât timp ti-e dat să le mai ai lângă tine ..E greu să spun că mirosul acestui balsam ma duce cu gândul la mama pentru că ei îi datorez mult mai mult ..și toate mirosurile celor mai scumpe parfumuri la un loc tot nu ar ajunge la mirosul mamei mele ,cea mai scumpă fiinta din viața mea căreia îi datorez tot ceea ce sunt astăzi .

  1. Stînga Nicoleta , 29 mai 2016 at 12:37 PM

    Da am cand ma duc in vacanta la mamaia mea vara simt o aroma de flori si de aroma mancari facute de bunica hmmm cat de bun araoma de araoma! ?????????❤❤❤????

  1. Natalia Cojocar , 29 mai 2016 at 1:48 PM

    Mi-ai adus aminte de acele doua saptamani petrecute la Roma impreuna cu iubitul meu, care mi-a facut o surpriza de 14 februarie. Erau zile cu soare dezmortite de iarna ce trecea, iar noi doi de bucuram pe strazile din Roma. Am prins momentul cand de oboseala ne-am asezat la o terasa cu privelistea spre Pantheon, eram atat de relaxati savurand din plin de soarele care ne imbratisa. Acel moment era de vis mai ales ca toti oamenii din jur se miscau, zambeau, traiau momentul, numai noi ne bucuram de in sinea noastra de parca am fi rupti din peisaj, admirandu-i dintr-o parte.

  1. Cristina Madalina Mica , 29 mai 2016 at 1:50 PM

    Buna, Adela! Acest parfum imi aminteste de prima vacanta din copilarie alaturi de parintii mei peste hotare. Eu sunt indragostita de orasul austriac Viena, iar un unchi care locuia acolo imi trimitea mereu vederi. Cu fiecare vedere pe care o primeam imi imaginam momentul in care o sa ma voi plimba pe strazile vieneze si voi descoperi toate locurile pe care le descopeream in imagini. Parintii mei au observat aceasta dorinta a mea asa ca intr-o zi au venit acasa si mi-au spus sa-mi fac bagajele pentru ca mergem la Viena. NU mi-a venit sa cred, am crezut ca glumesc, dar cand am aflat ca este adevarat am inceput sa plang. Aveam 14 ani cand am ajuns sa vizitez orasul visurilor mele, iar Lenor Amber Flower imi aminteste cu drag de zilele in care ma plimbam impreuna cu parintii pe straazile orasului si vizitam maretul castel Schonbrunn.

  1. Nimesniciuc Ramoma , 29 mai 2016 at 2:43 PM

    Buna Ade,
    Multumesc mult pt aceasta poveste ..in toamna as vrea s-o duc pe mama in Roma,cadou de ziua ei..si vazand privirea mamei tale in poza e o certitudine ca mut muntii in loc si tot o s-o duc pe mama acolo..Lenor Amber Flower ma duce cu gandul la familie,la acele momente cand razi cu ai tai pana te doare burta..cum am patit vara trecuta cand am fost toti la mare..gratare,meci de fotbal la tv si toti ai mei razand si simtindu-ne bine ..

  1. Ioana Agache , 29 mai 2016 at 2:44 PM

    Rochita asta ar fi numai buna de purtat in serile calduroare de vara, cand voi pe in Barcelona cu ai mei….si in plus mi-ar aminti de cea mai mare lucrare a lui Dumnezeu prin oameni ptr mine.
    Anul trecut, pe vremea asta eram in Dubai. O prietena, cu care sincer, nu am tinut legatura mult timp s-a gandit la mine si mi-a facut cadou de ziua mea o excursie la ea, in Dubaiiiii. Doamne…asa ceva nu am crezut ca voi primi vreodata si mai ales nu am crezut ca cineva poate face asemenea bucurie sufletului meu.
    Anul acesta, am muncit cu atata drag si spor, incat am pus la cale o surpriza pentru parintii mei.
    In septembrie, ei vor merge prima data cu avionul, intr-o alta tara. Abia astept acele momente de fericire maxima pe care si eu le-am simtit anul trecut. Pupiciiii!

  1. STANILA DANIELA , 29 mai 2016 at 3:53 PM

    Călătorii,călătorii,călătorii la mare sau la munte,pretutindeni,in tara sau pe meleaguri exotice, însoțită de Lenor Amber Flower,ce amintiri!Mereu imi amintesc cu drag de vacanta petrecută cu mama,bunica,sora mea si nepotelele mele dragi la Vidraru,o surpriza pentru bunica care ,pentru prima data ,s-a urcat in vapor ,entuziasmata ,privea întinderea lacului si ,din cand in cand,exclama:Ce minunății are tara noastra si eu de-abia acum le descopăr iar una dintre ne poate ii răspunde razand:Mamaie,lasă ca o sa mai vezi si altele,poate mergem si la Paris ca sa te plimbi pe malurile Senei si sa vezi Notre Dame de Paris,catedrala aceea despre care ne vorbeai din carti in copilărie.N-ar fi rău,zice bunica si continua sa admire peisajul mirific din jur in timp ce noi radeam,radeam cu pofta.Minunata călătorie,minunate amintiri!

  1. Ioana Tătrache , 30 mai 2016 at 1:49 AM

    Ceva din suflet, o amintire ce o împărtășesc cu drag…Când eram copilă și mergeam la bunici, la țară, nu o să uit mica grădină din fața casei, plină cu flori minunate, plantate și ingrijite cu drag, de către bunica. Ajunsă la bunica, i-am spus : ” Într-o zi, când o să fiu mare, o să îți cumpăr cel mai frumos cadou!” i-am promis de foarte multe ori bunicii mele în momentele când eram extrem de fericită și recunoscătoare pentru toate visurile pe care mi le îndeplinea. Au fost foarte multe, încât le-am pierdut șirul…o carte, un căluț, o pereche de role, o pungă cu jeleuri, orice …pentru mine erau bucurii, nenumărate bucurii! Acum sunt adult, bunica mea încă trăiește , mulțumesc lui Dumnezeu și cel mai mare cadou pe care i-l pot oferi este iubirea ce i-o port. îi dedic bunicii fiecare moment strălucit al meu, fiecare clipă de fericire, fiecare împlinire a mea! Merită totul! Această amintire este vie în sufletul meu, sunt mândră că i-am oferit bunicii cel mai frumos cadou: implinirea și fericire mea și bineîneles iubirea necondiționată pe care i-o port. Și știu că nu-și dorea altceva…Asociez această amintire unică cu portocalul din fața casei bunicii , cu mirosul Lenor Amber Flower. 🙂

  1. Iliescu raluca , 31 mai 2016 at 11:53 PM

    Vaaaai!!! Multumesc frumos! ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥
    O surpriza extraordinara mai ales ca pe 7 iunie vom aniversa doi ani de casatorie:-) acum pe langa inelul de logodna primit la Paris, voi avea si rochia ce imi va aminti tot de Paris si seara in care am fost ceruta in casatorie!

  1. natalia , 5 iunie 2016 at 1:36 AM

    Amintirile cu mama mea…au un loc deosebit in inima mea <3!!!

Leave a Comment