Totul se poate schimba intr-o clipa.

18 noiembrie 2016 | 72 Comentarii

img_3547

Of…Nu a fost usor deloc. O sa va povestesc despre cum am fost la urgenta la un spital privat (din motive de proximitate) si am plecat cu tratament pentru gastrita, despre cum la ecografia din acea zi „nu s-a vazut nimic”, despre analizele de sange care au iesit brici cu doar o zi inainte sa fiu operata de urgenta de peritonita, la alt spital. Dar o sa fac asta pe indelete dupa ce imi mai trec supararea si revolta.
Pana atunci o sa va povestesc altceva.
Luni dupa emisiune am mers de urgenta la spitalul Medicover, acolo unde am si nascut, la domnul doctor Gerald Filip, cel ce m-a si operat. Un medic chirurg extraordinar! Acum imi doresc sa fi ajuns din prima la ei…
Imediat ce m-a vazut a zis, urgent analize de sange, CT si te astept pe masa de operatie.
Fiecare minut conteaza.
Cum? Eu am gastrita!
Nu, nu aveti gastrita, e ceva mai complicat de atat.
Pana sa ma dumiresc exact, ghemuita efectiv de durere continui:
Stiti, eu alaptez. Copilul meu nu a mancat altceva pana acum.
Nu exista alta varianta, imi spune el!
Acum nu ca vreau sa zic, dar orice om normal in locul meu, s-ar fi temut pentru operatie, pentru anestezia totala, pentru timpul care trecea in defavoarea lui.
Mintea mea, insa, se oprise la copil:
Iubire, ce facem? Daca mi se opreste lactatia? Daca nu o sa mai vrea san dupa zilele astea in care lipsesc? Varianta sa ma mulg si sa ii trimit nu era posibila intrucat treceam printr-o anestezie generala plus multe calmante.
Am pus mana pe telefon si am sunat-o pe mama mea:
Cat lapte avem stocat in congelator?
Cam 800 ml. Deci ii ajungea maxim o zi. Am sunat pediatra, mi-a spus ca asta e si ca nu se intampla nimic daca va primi lapte formula doua zile.
Nebuna de mine, in timp ce asteptam sa intre la CT , stateam cu pompa de muls, doar doar voi mai face de o masa pentru pui pana sa imi bage toate substantele alea in mine.
Un lucru era clar, nu exista alta varianta.
Pana la urma am facut asa: baiatul a mancat o zi laptele din congelator si inca doua formula. A mancat destul de putin si doar cand ii era foarte foame. Eu m-am muls la fiecare patru ore stimuland astfel lactatia. Ma durea sufletul cand aruncam cate 160 ml de laptic…
Mama si Radu au dus un tur de forta acasa in prima noapte. Radu a dormit cu bebe si se trezea cand ii era foame, iar mami ii prepara biberonul. Sigur ca a doua zi au fost amandoi zombi.
Desi inainte de operatia asta ma rugam sa prind macar doua nopti in care sa pot dormi cat vreau fara nicio grija, iata ca noptile din spital au fost la fel de scurte, intrucat m-am trezit exact dupa programul bebelusului meu.
Aceasta patanie a adus totusi si doua lucruri bune:
1. Radu a vazut ce inseamna sa nu dormi noaptea. Cred ca ma apreciaza mai mult acum. 🙂
2. A zis ca baiatul a mancat la 22:00 si la 5:00 dimineata. Cu o pauza de 7 ore. Dar nu e sigur daca a dormit atat de mult, sau nu l-a auzit el cand a plans. Ma gandesc sa mai fac schema asta, poate se dezvata de mesele din timpul noptii. 🙂
La externare, medicul meu s-a sfatuit cu pediatra si mi-a prescris pentru acasa un antibiotic compatibil cu alaptarea. Asadar urma sa imi hranesc din nou bebeusul la san.
Intalnirea cu Alexandru a fost foarte emotionanta.
Desi ne vedeam de mai multe ori pe zi pe facetime si imi zambea, ma tot gandeam cum va fi cand voi ajunge acasa.
Si nu a durat mult pana sa aflu.
A ras putin in coltul gurii cand m-a vazut, apoi a continuat sa se joace cu miaunica lui.
Dupa nitica acomodare a venit ora mesei. Complicat cu tinutul in brate al unui bebelus de aproape 8 kg, eu proaspat operata. Asa ca am pus o perna de alaptat pe genunchi, prima data cand o folosesc si e utila la ceva, si pe el sprijinit de ea.
Nu aveti idee cum a reactionat.
A luat sanul in gurita. A stat putin, l-a molfait. S-a mai uitat la mine. Iar l-a molfait. Eu transpirasem deja de emotii.
Si cand a inceput sa il muste, sa traga de el si sa il loveasca, am zis, gata, copilul meu nu va mai vrea sa suga niciodata.
Praf am fost.
A doua incercare a fost la fel. S-a enervat, a plans, a intors capul.
Ce sa va zic, eu abia ma tineam pe picioare, copilul ma respingea, o bucurie.
Am zis sa nu renunt si la urmatoarea masa l-am pus din nou.
Doamne, nu imi venea sa cred! S-a infipt in el si a mancat cu pofta pret de 30 minute. Apoi a adormit ca un ingeras multumit si fericit. La fel si eu. Pesemne ca si lui i-a fost dor de mama lui. 🙂
Asadar totul e bine cand se termina cu bine!
As vrea sa multumesc cu aceasta ocazie medicului Anca Sultan, chirurgului Gerald Philip, echipei Medicover pentru profesionalism si pentru senzatia de bine si siguranta pe care am simtit-o si cand am nascut dar si acum.
Dragilor, cred ca asta a fost o importanta lectie de viata pentru mine. Dincolo de laptic, botic si suzete, mi-am dat seama cat este de important un diagnostic corect, un consult facut de un specialist si preventia.

Va rog sa aveti grija de voi si sa preveniti. Mergeti la medic chiar si atunci cand nu va doare. E bine sa faceti controale de rutina.  Va recomand cu toata increderea Medicover.
Daca va intereseaza, acum au si o oferta speciala de Black Friday. Astfel ca, in perioada 18-20 noiembrie, Medicover ofera reduceri de pana la 50% la o gama larga de servicii medicale, inclusiv la pachetele de preventie si la abonamentele de sanatate. Gasiti aici toate detaliile: https://goo.gl/Sge7Yd

Noaptea aceasta sigur va fi cea mai frumoasa noapte grea din ultimele cinci luni.
Pentru ca imi voi aminti de fiecare data cand voi considera ca nu mai pot, ca poate fi si mult mai greu de atat. Intr-o clipa.

 

 

Comentarii

  1. ely g , 18 noiembrie 2016 at 10:54 AM

    Sanatate multa!!!!

  1. Roxana Mihaela , 18 noiembrie 2016 at 10:54 AM

    Bravo Adela, felicitări pentru cum ai gestionat problema. Chiar dacă a fost greu, ai fost puternică și ai fost acolo pentru copilul tău, dar cel mai important ai înțeles că pentru binele celui mic este important ca tu să fi sănătoasă tun. Asta da mamă adevărată!

  1. Ioana Tătrache , 18 noiembrie 2016 at 10:56 AM

    Offf..imi pare tare rău că a trebuit să treci prin așa ceva. Dar important este că totul a trecut cu bine si că te afli acasă, lângă puiuț! Sănătatea este cea mai importantă. Iti doresc multă sănătate, mămică frumoasă și dragă si să ai grijă de tine! Un pupic mare pentru tine și unul pentru micuțul Alexandru! 🙂 Să auzim numai de bine! Te pup, Adela!

  1. Mica , 18 noiembrie 2016 at 10:57 AM

    Of draga mea, imi pare rau ca a trebuit sa treci prin asa ceva. M-am gandit la tine, sa fii bine! Ai grija de tine si de pui! Va pup cu tot dragul!

  1. Florina , 18 noiembrie 2016 at 10:58 AM

    Buna! Micutul tau foloseste suzeta? Am o mica retinere sa ii dau suzeta micutului meu sau nu. Citind vad mult dezavantaje, insa nu stiu daca in realitate e chiar asa. Multa sanatate!

  1. Lidia , 18 noiembrie 2016 at 10:59 AM

    Am trecut prin ceva (aproape) asemanator. Cand bebelusul meu avea 3 saptamani (!), am facut o pneumonie urata. Copilul alaptata exclusiv la san…cu el in brate, la sectia ginecologie, fata in fata cu doctorita. nu voiam sa raman in spital, vai de mine, cum fac cu bebele? asistentele de pe sectie mi l-au luat din brate, se jucau cu el si doctorita mi-a luat fata in palme (eram si foarte tanara si dezorientata, cu febra mare) si mi-a spus ca TREBUIE sa stau la spital, ca ea nu lasa , no way, o lauza cu un sugar acasa. m-am internat cu bebele si am stat o saptamana, timp in care am luat injectii cu antibiotice puternice. pe principiul ca sa nu las antibioticul sa treaca la copil, am rugat o cunostinta de pe sectia nou nascuti sa imi aduca o sticluta cu formula. doamne, bebele meu nu a vrut nici macar un strop de formula, se ineca cu biberonul. nu stiam ce sa fac. medicii si personalul efectiv mi-au interzi sa il alaptez sub tratament si febrila fiind. nu mai stiam ce sa fac….eu distrusa, copilul flamand…i-am dat san….:D copilul a supt ca apucatul…inca mult timp. (pana la 18 luni).

  1. andreea , 18 noiembrie 2016 at 11:05 AM

    Sanatate Adela,sa fiti fericiti!

  1. laura , 18 noiembrie 2016 at 11:06 AM

    Mi-au dat lacrimile,jur!Copilasul meu a facut icter si am stat o saptamana in spital,iar o desteapta ii dadea lapte praf cand mie imi curgeau sanii si stateau sa explodeze de lapte.Am suferit teribil si la fel ca tine,m-am temut ca nu o sa mai vrea san,dar spre bucuria mea si acum la 6 saptamani de la nastere ar sta lipit 24/24 de san😁Ma bucur ca esti iar cu familia ta si sa ai o recuperare rapida!😘

  1. Lavinia , 18 noiembrie 2016 at 11:06 AM

    O mama adevarata!!! Sanatate multa!

  1. Antonia , 18 noiembrie 2016 at 11:07 AM

    Îmi pare foarte rau ca treci prin momente dificile! Iti doresc multa sănătate, si liniste!
    Te pup cu drag, si insanatosire grabnică!
    PS: Te astept pe canapea lângă o ceasca de cafea. Îmi lipsesti foarte mult!😘

  1. Andreea , 18 noiembrie 2016 at 11:07 AM

    Insanatosire grabnica! Te rog spune noua care a fost motivul peritonitei? Din ca cauza s-a format peritonita??

  1. Madalina , 18 noiembrie 2016 at 11:09 AM

    Buna.Si eu am un baietel,mai mare ca al tau cu trei saptamani,asa ca te inteleg.Tot alaptat exclusiv.Ma bucur ca esti bine si iti doresc sa te pui pe picioare cat mai repede.Te pup.

  1. Irina , 18 noiembrie 2016 at 11:10 AM

    E bine ca bebele tău ia biberonul…al meu nu voia de nicio culoare biberonul, tetina aia…El voia direct sanul… sănătate multa și însănătoșire grabnica!

  1. […] postarea făcută publică pe blogul ei, Adela spune că a făcut o peritonită acută, chiar dacă, ajunsă la un spital privat, i s-a […]

  1. Nicoleta , 18 noiembrie 2016 at 11:31 AM

    Am așteptat cu sufletul la gură să scrii…
    Ma bucur ca sunteți cu toții bine!
    Vreau sa ti spun că acum te admir si mai mult.
    Sunt mămică unui băiețel de 1 an jumate încă alăptat si chiara gandeam oare ca va face Adela cu puiul ei alăptat? Oare are provizii în congelator? Oare va renunța la alăptat?

    Ești de admirat si un exemplu pentru toate doamnele active din showbiz care datorită programului încărcat nu pot să si alăpteze copiii(au alte priorități) chiar zilele trecute a fost la voi în emisiune o fiică de mare actor care mi a scris pe fb ca nu i permite programul…desi nu stiu sa facă ceva…în fine nu judec.Tu ești exemplul ca se poate si trebuie sa fi foarte mândră de asta, o mamica care face cu adevărat eforturi pentru puiul ei.

    Ești un suflet frumos! Așa să rămâi!
    Sănătate multa si sa revin în forță!

  1. miha , 18 noiembrie 2016 at 11:39 AM

    Mi-au dat lacrimile!
    Mereu ma emotioneaza postarile tale,multa sanatate si toate cele bune! pupici

  1. ANDREI DOINITA , 18 noiembrie 2016 at 11:40 AM

    Sanatate multa Adela si numai bine!
    Pupici pentru Alexandru ,dar si pentru tine!

  1. Georgiana Camelia , 18 noiembrie 2016 at 11:44 AM

    Of, ma bucur ca pana la urma s-a terminat cu bine totul…chiar saptamana trecuta am invatat la facultate despre genul asta de afectiuni, si incercam sa le explic si restul fetelor (le stii tu) cam ce inseamna peritonita, ce o cauzeaza, etc. Ceea ce nu intelegem este cum s-a ajuns la operatie de urgenta, mi se parea imposibil stiind ca nu suferi de ceva ce ar putea sa provoace o peritonita atat de grava. Totusi, uite ca se poate, din pacate. Am citit de la Radu ca nu s-a pus diagnosticul corect de apendicita acuta si de acolo a degenerat. Nu imi vine sa cred cat de incompetenti pot fi unii doctori, e de neconceput sa nu stii sa faci un diagnostic diferential…
    Printre altele, ma bucur enorm de mult ca ai iesit cu bine din situatia asta si ca Alexandru te-a primit inapoi cu „bratele deschise” 😍. Multa sanatate draga mea, de abia astept sa te revad la tv 😘.

  1. Daniela , 18 noiembrie 2016 at 11:47 AM

    Sanatate multa .

  1. Carmen , 18 noiembrie 2016 at 11:50 AM

    Sa te faci bine Adela, atat pt tine, cat si pt cel mic și familia ta. Multa sănătate. In acest moment trec si eu cu mama mea pe la diferiti doctori si fără rezultat. Nu știu la cine sa mai apelez pentru un diagnostic corect. Noi suntem din ct, am fost si la privat si la particular, tratament, dar niciun rezultat. Am gasit un medic in bucuresti, Metropolitan hospital, diagnistic crunt: tumoara la creier. Soc soc soc. Am avut de ales clinica menționată mai sus sau spitalul. din motive financiare, am ales spitalul, mai nou, programarile se fac prin sms. A trecut mai bn de o luna si niciun raspuns, ea intre timp poate sa fie si mai grav, nu il intereseaza. Am zis totuși sa mergen la un alt dr, aici dr a zis ca nici nu e vb de tumoara si sa facem RMN. Am facut rmn-ul si raspunsul in 48 h, pe data de 11 l-am facut, a trecut o săptămână si nimic, inebunesc cu doctorii, nu stiu ce sa dac, unde sa merg

  1. Dara , 18 noiembrie 2016 at 11:58 AM

    Multa sanatate si multa putere iti doresc, Adela si te felicit din inima ca nu ai renuntat la alaptat. Mi-au dat lacrimile citind randurile tale. Esti o persoana minunata, se vede si doar din felul in care scrii.

  1. Ioana Agache , 18 noiembrie 2016 at 11:59 AM

    Offff…sper din tot sufletelul meu sa nu mai fie momente din astea in care sa ne anunti vesti atat de triste. Efectiv, mi-au dat lacrimile si am cautat pe diverse site-uri informatii despre tine. Ma bucur ca esti bine. Iti doresc sanatate multa si refacere usoara. Ai grija de tine si de ai tai. Te pup si te iubesc!

  1. Iolanda , 18 noiembrie 2016 at 12:04 PM

    Multă sănătate și ai grija de tine și de bebe…nici nu vreau sa mă gândesc dacă ar trebui sa mă operez și al meu copil de aproape 9 luni sa rămână fără mine…alăptat fiind….refacere rapida te așteptam la Vorbește lumea !!! 😊😊😊

  1. […] ”La externare, medicul meu s-a sfătuit cu pediatră și mi-a prescris pentru acasă un antibiotic compatibil cu alăptarea. Așadar urmă să îmi hrănesc din nou bebeusul la sân.Întâlnirea cu Alexandru a fost foarte emoționantă.Deși ne vedeam de mai multe ori pe zi pe facetime și îmi zâmbea, mă tot gândeam cum va fi când voi ajunge acasă.Și nu a durat mult până să aflu.A râs puțin în colțul gurii când m-a văzut, apoi a continuat să se joace cu miaunica lui.După nițică acomodare a venit oră mesei. Complicat cu ținutul în brațe al unui bebeluș de aproape 8 kg, eu proaspăt operată. Așa că am pus o pernă de alăptat pe genunchi, prima data când o folosesc și e utilă la ceva, și pe el sprijinit de ea.Nu aveți idee cum a reacționat.A luat sânul în gurița. A stat puțin, l-a molfăit. S-a mai uitat la mine. Iar l-a molfăit. Eu transpirasem deja de emoții.Și când a început să îl muște, să tragă de el și să îl lovească, am zis, gata, copilul meu nu va mai vrea să sugă niciodată.Praf am fost.A două încercare a fost la fel. S-a enervat, a plâns, a întors capul.Ce să va zic, eu abia mă țineam pe picioare, copilul mă respingea, o bucurie.Am zis să nu renunț și la următoarea masă l-am pus din nou.Doamne, nu îmi venea să cred! S-a înfipt în el și a mâncat cu poftă preț de 30 minute. Apoi a adormit că un îngeraș mulțumit și fericit. La fel și eu. Pesemne că și lui i-a fost dor de mamă lui. Așadar totul e bine când se termină cu bine!”, a povestit Adela pe blogul personal. […]

  1. Christine , 18 noiembrie 2016 at 12:17 PM

    Buna Adela, iti doresc sanatate maxima si sa te refaci cat mai repede. Esti un adevarat exemplu pt toate mamicile. Saptamana aceasta fiind gripata si neputand merge la servici, ma bucuram sa te vad in emisiune in direct. Citisem cu putin inainte de a incepe emisiunea pe pagina ta de facebook ca vei lipsi. Te admir foarte mult, mai ales pt faptul ca ai ales sa-ti alaptezi puiul. Eu am doi copilasi pe care i-am alaptat pe fiecare pana la un an jumatate. Fetita mea cea mica avea un an cand am reinceput munca la o companie mare din München. Insa nu m-am lasat: ma mulgeam cand nu eram acasa, iar taticul ii dadea lapticul meu cu sticla. Acum au 7 ani jumate si 5 ani, sunt 2 copii sanatosi, voiosi si energiti, care da: au fost raciti insa care nu au luat pana la varsta aceasta nici un antibiotic. Pediatrul nostru ne prescrie mereu tratamente naturiste, nu ca medicii romani. Asa ca nu pot decat sa te felicit, sa-ti spun ca te admir foarte mult si ca abia astept sa te refaci si sa revii la TV….pupici din insorita Bavaria-München, cu drag Christine

  1. admin (author) , 18 noiembrie 2016 at 2:25 PM

    Ce frumos la tine! Iti trimit si eu pupici din Bucurestiul infrigurat!

  1. Cristea Cristina Livia , 18 noiembrie 2016 at 12:24 PM

    Felicitari pentru ca nu ai renuntat chiar daca a fost greu! Mi-au dat lacrimile citind ca nu mai puteai alapta. E o durere imensa sa nu-ti poti alapta copilasul, am trecut si eu prin asta. Felicitari!!! Multa sanatate!

  1. admin (author) , 18 noiembrie 2016 at 2:24 PM

    Doar mamicile ce alapteaza inteleg…

  1. Alina , 18 noiembrie 2016 at 12:25 PM

    Buna Adela, ma bucur ca esti bine , însănătoșire grabnică! 😚 Am un plâns la povestea ta, si eu am un bebe si la fel as suferi daca nu ar mai mânca sân 😯. Te pup!

  1. Raluca (Madulari) , 18 noiembrie 2016 at 12:25 PM

    Sanatate multa, Adela! Sa treci cu bine peste acest hop! Felicitari d-nei Doina si lui Radu! Sa fie sanatos Alexandru si sa va bucurati de el!Te imbratisez! <3

  1. Iuliana , 18 noiembrie 2016 at 12:33 PM

    Marele dictionar al bolilor si afectiunilor: cauzele subtile ale imbolnavirii – Jacques Martel

  1. admin (author) , 18 noiembrie 2016 at 2:24 PM

    La peritonita ce zice? 🙂

  1. Illy , 18 noiembrie 2016 at 12:41 PM

    Multa sănătate , o mămică adevărată care se gândește la binele puiului ei indiferent de situație.
    Și eu alăptez un pui mic de 7 luni și as fi gândit la fel.

  1. admin (author) , 18 noiembrie 2016 at 2:23 PM

    Sa creasca mare si frumos! 🙂

  1. Elena , 18 noiembrie 2016 at 12:42 PM

    Multa sanatate si refacere usoara draga Adela! Asteptam vestile bune de la tine ca de la un membru al familiei mele. Imi esti tare draga, ai o familie minunata! Tu si cu Dana sunteti doua femei puternice, va admir si cu mare drag va citesc blogurile si postarile pe fb. Si eu am doi puiuti si orice as face ma gandesc intai la ei, normal ca suntem mame. Bine ca ai reusit sa iti mentii lactatia ca micutul Alexandru sa poata beneficia de tot ce este mai bun. Va pupam!

  1. admin (author) , 18 noiembrie 2016 at 2:23 PM

    Iti multumesc draga Elena pentru vorbele frumoase!

  1. Sonia Diugan , 18 noiembrie 2016 at 12:58 PM

    Atunci când îți e așa drag un om, nu știu cum se face, dar îl simți aproape chiar dacă e la kilometri depărtare. Sa știi ca noi te-am simțit pe tine, și culmea ca te-am și visat în noaptea aceea. Mă bucur foarte tare ca ești bine și mai ales ca ești optimista, asta contează enorm😊 gândește-te ca ce profi de-ai mei au văzut la Tv întâmplarea, mi-au zis a doua zi la școală ca spera ca e bine Adela Popescu, ca s-au gândit instant la mine. Ești prețioasă pentru toți, și mai ales pentru bebe Alexandru. Zile pline de odihna jucăușă Îți doresc, ca bănuiesc ca în asta se transforma odihna la voi. Pupici mulți și Însănătoșire grabnică, Adeluca om frumos și drag

  1. Nanaki , 18 noiembrie 2016 at 1:02 PM

    Primul lucru la care m-am gandit, atunci cand am auzit de problema ta de sanatate, a fost bebele tau si papica lui. Ma bucur ca totul s-a terminat cu bine! E posibil sa fi dormit dus 7 ore legate, asa cum a spus Radu, pentru ca laptele formula e mai satios, dar normal ca cel matern ramane cel mai sanatos. Sanatate multa!

  1. admin (author) , 18 noiembrie 2016 at 2:22 PM

    Da, am aflat si eu!

  1. Timofte Bianca , 18 noiembrie 2016 at 1:13 PM

    Va vine sa crede-ți sau nu …M-am muls 3 luni regulat și am trimis lăpticul congelat Germania-România, acs la piuitul meu..toate in speranța K ..o sa l alăptez din nou😌
    Logic in 3 luni ..s-a învățat cu biberonul..însă..sentimentul K bea lăptic de la mami lui a compensat toate eforturile!!!

  1. admin (author) , 18 noiembrie 2016 at 2:22 PM

    Inteleg perfect!

  1. Diana Nichifor , 18 noiembrie 2016 at 1:37 PM

    Ești un om frumos ai puternic! Însănătoșire grabnică si multa sănătate îți doresc! Aștept revenirea ta la tv cu nerăbdare 🙂 mă bucur că ești bine si sper ca micuțul Alexandru să nu fi fost atât de afectat de lipsa mămicii lui :*

  1. Oana , 18 noiembrie 2016 at 1:45 PM

    Multă sănătate!

  1. Oana-Maria , 18 noiembrie 2016 at 2:15 PM

    Multa sanatate si numai bine!

  1. admin (author) , 18 noiembrie 2016 at 2:22 PM

    Multumesc la fel!

  1. Adriana , 18 noiembrie 2016 at 2:44 PM

    Insanatosire grabnica si sa ai parte numai de bucurii si fericire alaturi de Alexandru și de Radu. Sanatate multa

  1. lacramioara axente , 18 noiembrie 2016 at 2:58 PM

    Am patit acelasi lucru ca si tine. Bebe avea doar 2 luni. Medicul de pe salvare mi a spus sa stau linisitita, ca nu e nimic grav, eu fiind la un pas de peritonita. Daca n as fi medic si n as fi stiut despre importanta unei a doua pareri, nu vreau sa stiu ce s ar fi putut intampla. Eu am stat o sapt in spital, datorita unor complicatii, insa bb a acceptat sanul la revenire. Stiu ei de ce, dragii de ei. Ps. Bb probabil a dormit asa mult din cauza laptelui praf, care se digera f greu. Mesele de noapte sunt f importante, laptele e mai gras si mai hranitor. Multa sanatate!

  1. nicoleta.stinga , 18 noiembrie 2016 at 3:12 PM

    Prin cate ai trecut Adela esti puternica ai trecut si peste hopul asta 😘😘😘😘

  1. Iuliana , 18 noiembrie 2016 at 3:33 PM

    Insanatosire grabnica, Adela! Ce durere pentru o mama sa nu fie langa puiutul ei, mi-au dat lacrimile cand am citit…Am si eu un pui( al doilea) de aproape 3 luni, alaptat exclusiv, asa ca te inteleg perfect. Cel mare s-a intarcat singur la 1 an dupa o laringita. Cat a fost bolnavior a supt f mult si apoi numai voia sa suga, iar eu plangeam in hohote de suparare.😟 un consilier in alaptare mi-a spus ca a asociat durerea cu suptul si de aceea nu mai vrea. Nu i-am dat biberon, m-am muls 2 sapt si ii dadeam cu canita, dar, in ciuda eforturilor, nu a mai vrut sa suga.
    Acum alaptez din nou, pe cel mic si nu este nimic mai frumos pe lumea asta!!!
    Iti doresc multa sanatate, om frumos!

  1. Andra Maria , 18 noiembrie 2016 at 3:41 PM

    Imi pare foarte rau prin ce ai trecut…ai dreptate sa te duci la specialist dar unul BUN pentru ca mie mi se intampla un lucru asemanator cu al tau sunt in Spania dar vin si in Romania in concedii si la menstruatie am dureri groaznice dar groaznice si inainte si dupa si eu la fel privat mereu ma plangeam ca ma doare medicii „specialisti” nu e nimic e normal sa te doara !! Pana am ajuns in concediu anul acesta in Romania si am fost la Dna doctor Ruxandra Dumitrescu pentru ca am vazut pe pagina ta de facebook ca spunea i despre ea si DA un medic specialist foarte bun ca ea mi a spus din prima ce am … numai ca trebuia sa fac un RMN pelvian ca sa confirme totul si nu am mai avut timp sa stau sa il fac din aprilie si pana acum martea asta care vine ma opereaza aici pentru ca jobul nu imi permitea sa vin in Romania sa ma operez acum abea acum ma opereaza si am endometrioza care mi a afectat si rinichiul stang care mai functioneaza 50% deci iti dai seama prin ce trec plus ca dureri am avut de cand mi a venit ciclu si toti medicii la care am fost n ai nimic e normal !! Acum mie frica da pentru ca nu m am operat in viata mea dar speram sa fie totul bine !! Te pup si ma bucur ca ai trecut cu bine peste acessta experienta !! 😓🤗❤😘

  1. TeoFulga , 18 noiembrie 2016 at 3:43 PM

    Of, Ade a mea, ce sperietura am tras si eu! Efectiv intr-o clipita am inceput sa-ti scriu, fara sa ma mai gandesc la nimic. Voiam doar sa stiu ca esti bine. M-am mai linistit apoi. Pfuu.. asa senzatie nu mi s-a mai intamplat pana acum,pt ca toate emotiile legate de tine au fost pozitive. Asta a fost prima..sperietura:)). Si speeer ca si ultima!! Ai grija de tine si sa te odihnesti cat de bine poti! Te puuuuuup!! Sanatate multa!

  1. Descude , 18 noiembrie 2016 at 4:22 PM

    Asa apreciem mai mult „normalul”, cand nu il mai avem! Mie mi se intampla mereu, si ajung sa fiu recunoscatoare si pentru faptul ca respir!
    http://www.descude.com

  1. Andreea , 18 noiembrie 2016 at 4:30 PM

    Felicitari si insanatosire grabnica!
    Ps: nu iti face prea mari sperante cu mesele de noapte 😂….oricum, titi noaptea stimuleaza lactatia cel mai bine 😉

  1. violeta , 18 noiembrie 2016 at 4:34 PM

    Bravo mami Adela ca ai continuat cu lapticul tau!!! Ma bucur ca nu te dai batuta orice ar fi!

  1. sorina , 18 noiembrie 2016 at 4:47 PM

    Si noi suntem abonati la medicover si suntem fff multumiti. Am avut foarte mari neplaceri cu spitalele de stat si cu personalul acestora. Si sa nu mai spunem ca aici nu se mai da spaga ca in spitalele de stat… 😉

  1. Ioana Banciu , 18 noiembrie 2016 at 5:07 PM

    Multa sanatate!!! Ma bucur tare mult ca bebe a revenit la tzi tzi; a fost tare emotionant citind cum a revenit sa pape. Aveti grija de voi!!

  1. Ianula , 18 noiembrie 2016 at 5:50 PM

    Buna, Adela. Te inteleg mai mult decat perfect si mai mult decat restul lumii care compatimeste situatia ta.
    Am un bebelus in varsta de 2 luni, iar cand am fost insarcinata in 27 saptamani am facut peritonita. Nu pot descrie in cuvinte durerea din timpul ruperii apendicului dar si orele de chin pana la un diagnostic correct (7), suferinta mea de femeie insarcinata si de viitoare mama. A urmat o saptamana de cosmar in care am simtit moartea in fiecare zi, chin si durere la superlativ, lacrimi, insuficienta respiratorie, o infectie puternica in organism si incapacitatea de a manca (am slabit 5kg). A urmat o recuperare grea si dureroasa (2saptamani) si intre timp din cauza operatiei am dezvoltat si choleostatis of pregnancy. Mi a pus capac. Sunt stabilita in America si norocul vietilor noastre (si al baiatului) a fost sa fim aici intr un sistem medical de vis (dar opulent de scump) achitat in mare parte prin asigurarea de sanatate. Un medic chirurg exceptional si un dr. Ginecolog la superlativ cu peste 50000 sarcini duse la bun sfarsit. Planuisem o nastere naturala dar baietelul a fost in pozitie breech deci o cezariana a fost inevitabila si s a dovedit a fi cel mai bun lucru pentru un organism obosit supus la doua interventii chirurgicale majore in interval de doua luni. Si iata-ne pe amandoi sanatosi, un baietel perfect pe care il apreciez de doua ori mai mult prin prisma experientei nefericite. Minunile exista. Povestea mea e o dovada. Am doar 24 de ani si am trecut prin suferinta. Deci, se poate din nefericire si mai greu. Verificati-va apendicita si ascultati va intuitia. Exista viata atunci cand ai zile si cand lupti pt ea. Eu am luptat pt doua vieti. Sunt mai puternica si simt ca pot invinge totul in viata, dupa ce am invins moartea. Curaj si sanatate!

  1. Roxy , 18 noiembrie 2016 at 8:59 PM

    Multă sănătate 😘😘

  1. rodica , 18 noiembrie 2016 at 10:37 PM

    apendicită poate ajunge in peritonita din pacate uneori. Eroarea in diagnostic vine in primul rand din faptul ca numarul leucocitelor ar fi trebuit sa fie cu o zi inainte de operatie mult crescut peste normal. Durerea la apendicita se duce pe piciorul drept in jos. Criza de apendicită in majoritatea cazurilor este însoțită de voma. La copii de multe ori este identica ca aspect cu o enterocolita acuta. Exista si forme atipice ale apendicitei cu dureri difuze in alte parti ceea ce determina erori in stabilirea diagnosticului si asa se ajunge la peritonita. Repet: numarul leucocitelor ar fi trebuit insa sa fie crescut…din pacate ai suferit dar ti-ai păstrat secretia lactate ceea ce e de apreciat. Sanatate multa si incearca sa uiți prin ceea ce ai trecut.

  1. jeni stuparu , 19 noiembrie 2016 at 8:44 AM

    O Doamne….. Ma bucur ca esti bine, si ca in continuare ai ales sa alaptezi, sa nu iti lasi puiul sa guste foarte mult prafurile. Felicitari! Sanatate multa tie si fakmiliei tale.

  1. Janina Bacher , 19 noiembrie 2016 at 11:50 AM

    Totul e bine cand se termina cu bine! Insa de ce nu l-ai luat pe bebe cu tine in spital?! Bebe al meu e mai mic cu 2 sapt ca al tau 😊 La noi a fost posibil acest lucru tocmai ca sa alaptez in continuare…Si eu am trecut prin 2 op in decursul a 2 sapt…cezariana si hernie de disc. Hernie de disc dezvoltata in sapt 36 de sarcina. Locuiesc in Austria si medicii nu au vrut sa riste sa ma lase sa nasc normal pt ca deja radiografia arata f rau. La o saptamana dupa cezariana (sub anestezie totala din cauza locului in care a aparut hernia) m-au operat la coloana. Nu numai bebe a fost cu mine ci si tati ca sa ma ajute. Pt ca eu nu ma puteam misca el s-a ocupat de bebe si eu doar il alaptam (plus toate asistentele care l-au indragit si nu mai conteneau sa vina sa ne dea o mana de ajutor :)). De 2 ori anestezie totala, medicii au fost f atenti ca sa pot alapta in siguranta, dupa ce mi-am revenit din anestezie bebe a papat imediat si cu pofta. Inca papa si speram sa dureze inca 😊. Multa sanatate voua ca familie si tineti-o tot asa! Sunteti tare dragi! Si multa sanatate si fanelor tale si tuturor! Un week-end frumos alaturi de cei dragi! 😘

  1. Cristina , 19 noiembrie 2016 at 8:26 PM

    Buna Adela,
    Îți doresc însănătoșire grabnică.
    Si eu am trecut prin aceeași operație ca si tine si am fost în aceeași situație ca a ta ( bebrlusa mea este cu 2 săptămâni mai mare ca Alexandru,alaptata exclusiv,lipita de mine de când s-a născut, eu cu diagnostic de apendicita acuta).
    Am avut dureriabdominale si simptome de indigestie încă din sarcina,dar atunci nu m-am agitat să mă investighez,pe de o parte de teama diagnosticului,pe de alta de teama ca voi pierde sarcina.apoi a urmat un alt episod dureros când bebelina avea 3 sapt si desi știam ce poate fi am zis ca nu o pot lăsa singură așa mică și mai aștept. Avem noroc totuși cu faptul că îmi trecea în două zile cu cel mai banal tratament(paracetamol supozitoare si no-spa). Însă la presiunea familiei și datorită faptului că eram conștientă de situație și pericole,acum o lună mi-am luat inima în dinți și am făcut operație. M-am operat la un spital de stat ( Sfânta Maria din București) la dnl de Predescu, laparoscopic si cu o recuperare f ușoară. Dnl doctor m-a înțeles că alăptez si ca trebuie sa fiu acasă la minunea mea în cel mai scurt timp așa că luni m-a operat si Marti seara eram deja lângă bebe.
    E f important să găsești profesionalism dar și înțelegere în oamenii în mână cărora îți încredințeze viața. ( Înainte de a ajunge la dnl de Predescu,am fost la urgenta la Floreasca unde ar fi vrut să mă opereze clasic si sa ma tina- pe bună dreptate-internata o săptămână. Am refuzat internarea si am găsit ceea ce doream în alt spital)
    Multi pupici si multa sănătate!

  1. Daniela , 19 noiembrie 2016 at 11:47 PM

    Sanatate tie si felicitari pt efortul de a.ti alapta puiul cu orice pret. Am facut.o si eu 20 luni cu doi deodata 🙂 iar noaptea se trezeau din ora.n ora. Nu e o idee buna sa faceti scheme sa.i reduceti mesele de noapte pt ca prolactina, cea responabila de lactatie, se secreta noaptea ( nu.mi amintesc intre ce ore insa poti cauta exact ) si natura stie ce face cand le.a ordonat asa 😉 Alaptare indelungata, cata vreme iti doresti si esti implinita cu alegerea!

  1. Alisa Nicoleta , 21 noiembrie 2016 at 5:59 PM

    Multa sanatate Adela ! Clar, te a respuns pt ca i ai lipsit si a vrut sa te „pedepseasca” , orice mama care a alaptat cu siguranta te intelege. Primul gand bebe. Sa ai grija de tine si sa pastrezi langa tine doar oameni competenti. Bine ca au trecut peste acel moment greu ,cand am auzit ma gabdeam doar la Alexandru si bineinteles si la tine. Pupici si muuulta sanatate!

  1. Cryss , 22 noiembrie 2016 at 2:03 PM

    iti dai seama daca nu nasteai natural cat de greu iti era acum si cu cezariana??? Asadar, felicitari inca o data pentru curajul de a naste natural si insanatosire grabnica! te pup :*

  1. Andreea , 29 noiembrie 2016 at 10:44 PM

    Ce bine ca suge.baietelul meu pe la 2 luni m.a mai vrut sa suga san deloc,pt ca o data.n zi primea completare cu biberonul.si m.am stors pana la 10 luni,zilnic,din 3 in 3 ore,simultan,cu 2 pompe manuale.am trecut printr.o perioada grea financiara si nu ne.am fi permis lapte praf (sau da,dar cu eforturi )de aia am tras ca nebuna de sanii mei 8 luni.cand ma gandesc….tot timpul meu se rezuma la stors…..

  1. cristina , 2 ianuarie 2017 at 2:48 PM

    imi poti spune ce spital sa evit?am fost aseara la regina maria nu mi au luat nici tensiunea leucocite crescute da cica sa nu ma ingrijorez balonari crampe…habar nu am unde sa ma mai duc.

  1. Ramona , 7 ianuarie 2017 at 8:18 AM

    Am trecut printr o operatie la fel ca tine in urma cu 2 sapt.. cand ai ridicat copilul in brate? Mie mi s a spus sa o ridic dupa o luna.. multumesc!!

  1. Florina , 17 ianuarie 2017 at 7:46 PM

    M Ai facut sa plang, Adela !

  1. Alina , 24 ianuarie 2017 at 7:23 PM

    http://nvp.ro/

  1. Lenu , 6 februarie 2017 at 11:55 PM

    Peritonita asta e super grava daca nu se trateaza la timp, ce noroc ai avut..Ma gandesc cat de greu ti a fost tie sa ti lasi copilul, vai deja imi inchipui.. Sper sa fi bine acum si sa ti revi rapid si sa ai grija de tine, fiindca familia ta are nevoie de tine…

  1. Stoia Mihaela , 7 februarie 2017 at 10:27 PM

    Felicitări esti o mamica puternica si răbdătoare multa sanatate si fericire😘

Leave a Comment