Nu vreau sa fim parinti eroi

29 ianuarie 2019 | 64 Comentarii

-Nu, nu, nu, gata, nu vreau sa fim parinti eroi!

Spuse Radu la finalul unei zile in care Alexandru facuse ca toate visele- bolnavior si trezit cu fata la cearceaf, iar eu cu un bebelus in brate, fara posibilitatea de a-l ajuta le deplin, asa cum o faceam pana atunci.

-Gata, ne luam bona interna, plus bunicile de care vreau sa profitam la maximum. Mai mult decat pana acum.  Zise el. 

-Si o sa facem asa:

•La vara il trimitem pe Alexandru la Susani sa stea o luna. Da, da, o luna! 

E important sa petreaca timp cu bunicii, plus ca o sa fie fascinat de capre, oi, rate, pui si purcei. De struguri, prune, rosii. De mancarea cu gust divin, de mirosurile imbietoare, de lentoarea ce te determina sa fii creativ, de lipsa desenelor animate si de prezenta albinelor, porumbeilor si strugurilor zemosi. De dealuri si de vai, de doruri si povesti. Ce sa mai, la vara Alexandru va sta la Susani o luna!

•Andrei va fi preluat de buni cu tot ce necesita ajutorul in privinta ingrijirii si cresterii lui.

Ne incurca putin alaptarea, asa ca cel mai bine ar fi sa introducem cateva mese de lapte praf, astfel incat sa avem mai multa libertate. Sa putem merge si noi la un film si apoi sa ramanem la un cartof prajit in oras. Sa vedem un spectacol de teatru iar la final sa o luam pe jos pe Calea Victoriei spre casa. De exemplu. 

•In vacanta la mare ii vom duce o saptamana si cu ajutoare dupa noi.

Vrem sa ne bucuram de prezenta lor, dar sa nu ne solicite atat de mult. Stim cum e cu un copil, cu doi va fi inuman. 

Sa stam si noi linistiti la plaja cu o carte in mana si un cocktail pe masuta de langa. Seara sa ii lasam in camera cu bunicii, iar noi sa putem sta pana tarziu la taverne, la plimbari romantice pe plaja cu intoarceri ce nu tin de programul de somn al lor. 

In casa o sa avem un ajutor permanent ca sa nu mai cada in sarcina noastra treburile “murdare” :

•imbracatul inainte de iesirea din casa

•baita de seara

•asigurarea meselor-gatirea si servirea lor

•oferirea medicamentelor- bagat in nas picaturi, aspirat cu batista bebelusului, oferirea de siropuri etc

•spalatul pe maini dupa pipi, caca

•schimbatul in pijamale

•iesirea la plimbarea zilnica

•pregatirea pentru gradinita

•distratul lui cu diverse activitati in loc de clasicele desene la televizor.

•distragerea atentiei in fiecare dimineata dupa trezirea lor si pana in trezirea noastra. 

Ce vom face noi:

•vom merge in weekend sa servim in oras un mic dejun

•vom spune povestea de seara, dar maxim 30 minute. Daca nu vor adormi il va prelua bona.

•ne vom imbratisa si pupa dimineata, apoi, dupa ce vor fi imbracati si urcati in scaunul de masina de catre bona, ii vom duce la gradinita.

•ii vom lua de la gradinita

•vom da o tura prin mall la un film pentru copii, iar la final de saptamana posibil sa ii ducem la teatru, circ sau la muzeul Antipa

•vom merge in vizite la alti prieteni cu copii

•ii vom duce la camera de garda, daca Doamne fereste va fi nevoie

•vom dormi la pranz impreuna

•vom gati toti patru, dar fara stresul ca va trebui sa strangem dezastrul lasat in urma

•ii vom invata sa mearga pe bicicleta

•ii vom duce la inot

•iarna le vom plati un monitor de ski 

Toate astea pana se vor face mari.

Iar cand vor fi mari si vor fi plecat de langa noi…vom plange dupa toate imbratisarile neoferite, dupa toate lacrimile nesterse pe tricoul nostru, dupa piciorusele prea cuminti si la locul lor, dupa mirosul dulce al cefei, dupa sentimentul teribil de inutilitate, dupa goliciunea si amaraciunea senzatiei de a nu mai fi indispensabil…

Ne vor ramane in schimb nopti lungi de tacere, cartile cu Mos Craciun, cateva tricouri cu Spider Men, camerele lor goale si telefoanele noastre pline cu filmulete la care ne vom uita si vom lacrima din sufrageria noastra impecabila…

Barbate, lasa prostiile si hai la culcare! 

Sa nu uitam chilotii de schimb daca se scapa Alexandru pe el si fiola aia de ser fiziologic ca Andrei e cam infundat. 

Te lauzi ca vrei o luna fara el, dar nu ai fost de acord sa il lasi in seara asta sa doarma la mamaie. 

Iar pe asta mic, stai cate o ora sa il privesti cum doarme si acum te dai grozav ca vrei bona interna sa-i numere oile pana adoarme.

Ma lasi? Numai gura ce e de tine! 

Acum, cel putin. Mai vedem peste o vreme.

Hai, noapte buna! Eu ma duc sa ii ciufulesc putin in pat, dar te rog, nu mai sta mult, ca maine il duci pe Alexandru la circ.

Nimic nu e gresit, nimic nu e de judecat. Suntem parintii care putem fi pentru copiii ce ne-au ales…

Comentarii

  1. Nu vreau sa fim parinti eroi | Blog Mania , 29 ianuarie 2019 at 1:37 PM

    […] articolNu vreau sa fim parinti eroi apartine […]

  1. Ana , 29 ianuarie 2019 at 2:37 PM

    Cat de frumos punctat la sfarsit. M ai emotionat. Te saluta si te incurajeaza o mamica cu doua fetite. Cea mica are 6l cea mare 6 ani.

  1. Vali Stefan , 29 ianuarie 2019 at 2:47 PM

    Chiar m-am mirat sa faceti voi așa ceva,sa stati departe de copilași…dar asta fac minoritatea vedetelor,va felicit pentru ca a-ti ales așa cum e mai bine pentru copii și anume alături de parintii lor,eu sunt mama a 3 copii,este greu ca nu am nici un ajutor,dar mai degraba este tare frumos sa îi vezi zi de zi cum cresc și să îi simti aproape mereu. Multă sănătate și fericire!

  1. Tania , 29 ianuarie 2019 at 3:02 PM

    Așa e ff adevărat și eu am un bebe de 2 luni și încă doua fetițe mai mari sine ff greu tot așa sunt și eu fără ajutor și alăptez și non-stop sunt in casa simt ca o sa înnebunesc 🤦🏻‍♀️

  1. Elena , 29 ianuarie 2019 at 3:09 PM

    Frumos spus!la fel gandeam eu inainte de a naste,exact la fel ca in prima parte…dar de unde…alaptez un puisor de 1 an si 4 luni si nici o noapte fara el 😊.Felicitări pentru copilasi si pentru modul in care ii creșteti!Felicitări ca sunteti langa ei mereu,clipele acestea nu se mai intorc niciodata.

  1. Andreea , 29 ianuarie 2019 at 3:13 PM

    Deci exista viata si dupa copii! Asa fac si eu, si cred ca foarte mult conteaza pentru un parinte un moment de relaxare doar cu sotul/sotia, au alt farmec momentele in 2 si apreciezi timpul ala la maxim. Eu personal ma simt o mama mai buna daca „evadez” putin, dar revin mai calma, mai pozitiva si cu mai multa energie pentru a infrunta un copil de 3 ani chinuit de raceala si unul de 1 an cu energie duracell. Sunt si zile in care abia astept sa ii ia bunicii, dar apoi cand vad casa goala si tacuta nu vreau decat sa ma duc sa mi-i iau inapoi…. nu-mi gasesc locul, nu-mi trebuie nimic, si stau si eu si sotul ca doi blegi si ne intrebam: oare inainte de copii ce faceam? nu ne plictiseam? Apoi el: maine aducem puii acasa. Hai sa ne uitam la un film si sa comandam ceva bun.

  1. Cristiana , 29 ianuarie 2019 at 3:17 PM

    Am plans. Mi-ai reamintit de ce rezist in fiecare zi si cat de bine ma simt cand se cuibareste la pieptul meu.
    Esti o super mama!

  1. Oana , 29 ianuarie 2019 at 3:32 PM

    Ii avem asa ce putini ani langa noi incat nu pot sa plec fara ei nicaieri! Am 3 copilasi, prima fetita are 5 ani si 9 luni, a doua 4 ani si 2 luni iar bebita are 2 luni! Toate vacantele au fost cu noi, nu au dormit niciodata departe de noi! Azi discutam cu sotul care incerca sa imi spuna ca in februarie ar vrea sa o trimita pe cea mare in tabara de sky iar eu intrebam in ce an? Nu pot sa o las inca singura cu pers straine! Merg la gradi, merg la innot cu gradi, dar seara tot la noi acasa ajung! Dupa 14-15 ani ne vom dori sa mai mearga cu noi si nu vor mai dori ei! De atunci vom petrece si noi singuri! Avem 18 ani de cand suntem impreuna, am fost destul singuri si vom fi alti multi ani fara ei, acum profit de ei la maxim!

  1. Lavinia , 29 ianuarie 2019 at 3:32 PM

    Foarte tare! Bine spus! Iti citesc cu mare drag fiecare articol!

  1. Anca , 29 ianuarie 2019 at 3:35 PM

    Am lacrimi in ochi. Scriu in timp de bebelusa de aproape 2 luni doarme pe mine si frate-sau de 3a6l doarme langa noi. Desi imi dadeai speranta ca viata poate fi si altfel cu 2 copii, rasuflu usurata si am lacrimi in ochi ajungand la aceeasi concluzie. Noi i-am facut, noi ii iubim…cu toate renunțările aferente.
    Iti „sorb” fiecare postare pentru ca…eu sunt tu 🙂 Va îmbrățișez!

  1. Mirona , 29 ianuarie 2019 at 3:39 PM

    Cu trei copii e moartea pasiunii definitiv. Asa visez si eu la bone, renuntat la alaptat ( am zis ca ii dau maxim pana la un an celei mici), are 1 an si o saptamana si nu cred ca voi renunta curand….cele mari au facut ieri 6 ani dar ma solicita non stop…au impresia ca sunt angajata lor..adu-mi apa, fa-mi aia, fa-mi aialalta…un lucru am facut totusi, am rezervat 3 zile romantice la Viena pt decembrie 2019. Doamne ajuta sa renunte la alaptat pana atunci ca altfel…am festelit-o! 😂

  1. Grigorița , 29 ianuarie 2019 at 3:40 PM

    Ce frumos ai scris! Mi-au curs lacrimi pe obraji 😊. Copilașii au nevoie de părinții lor, chiar dacă uneori pare tare greu să fii părinte. Și când credeți că nu mai puteți, mai puteți puțin… Pentru băieți 😊.

  1. Mustea Anamaria , 29 ianuarie 2019 at 4:06 PM

    Suuppperrr :-).
    Initial am crezut ce ai scris …si ma gandeam sa te invidiez un pic (st mamica de 2 baieti -2 ani si 4luni si 8 luni) .
    Cand crezi k nu mai poti …..CONTINUA :-))) !
    Pupici

  1. gabysstar , 29 ianuarie 2019 at 4:13 PM

    Si-al meu la fel, are momente d-astea “eroice”, dar ii trec la fel cum ii si vin:)) Inca vreo 2 ani sa mai rezistam, apoi ne mai regăsim si noi 🤗 Bebe 2 e un deliciu, acum ca nu exista stresul “primului copil”. Sa cresteti mari si sanatosi!

  1. Oana , 29 ianuarie 2019 at 4:26 PM

    Foarte frumos! Eu am un baietel de 3 anisori si inca nu a dormit cu mamaia credeam ca sunt singura mama nebuna care nu poate iesi ca nu o lasa sufletul…. dar am reusit sa fac macar o ora sau doua pe saptamana pentru mine si sotul meu …

  1. Elena , 29 ianuarie 2019 at 4:32 PM

    Buna familie frumoasa, cunosc acest sentiment si noi avem 2 baieti cel mare de 2 ani si 3 luni si cel mic de 7 luni …😁 Suntem numai noi farà ajutor bunici sunt in Romania iar noi in Italia , La noi este foarte greu cand sunt raciti de ex:cel mare are un virus intestinal de sambata,este greu dar si frumos in acelas timp cand stau bine 😘😘😘❤❤❤va pup si aveti grija de voi 😘😘😘😘

  1. Ali , 29 ianuarie 2019 at 4:35 PM

    M.am tare mirat cand am inceput sa citesc postarea!asa nu ti se potrivea ce ai scris tu acolo!aveam si eu grija de un copilaș la o familie asa cum scriai tu….cu posibilități sa aiba bona la copil…si menajeră în casa!si a ajuns ziua in care m.a chemat fetita mama…si mi s.a rupt sufletul in mine!stiam ca mai devreme sau mai tarziu as fi renuntat la „munca” aceasta!si ma9 ales stiam ca intr.o zi va crește și va conștientiza că in momentele cele mai importante mama nu era!

  1. Irina , 29 ianuarie 2019 at 4:37 PM

    Bebe nostru are o saptamana si fetita 2 ani , de ziua fetei cand ne pregateam de petrecere s-a hotarat si bebe sa vina. Mai citesc articolele tale ca sa Ma imbarbatesc , cum ai spus si tu Adela este al naibii de greu ! Dar nu as schimba nimic! Cred ca singurul moment romantic si de liniste este atunci cand puii dorm si reusim Eu si sotul sa ne uitam la Un film . Este o mare importanta pentru noi pentru ca simtim cum ziua se Duce impartind sarcini pentru binele lor. Cred ca toti ne dorim sa ne usuram Un pic ziua si de ce nu sa Avem mai mult timp pentru noi dar cand suntem pusi in situatia de Chiar a face asta tot preferam Ce Avem Adica putin timp si multa multa dragoste 🙂

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:19 PM

    Eu cred din inima ca ajutorul salveaza casnicii. Din punctul asta de vedere noi am fost norocosi. Am avut-o pe mama aproape de fiecare data cand am vrut sa facem orice. Ceea ce conteaza enorm! Iti doresc nopti linistite si zile senine! 😘

  1. Andreea , 29 ianuarie 2019 at 4:54 PM

    Mare dreptate ai! Eu cu soțul avem o fetiță de 9 luni și suntem singuri în Londra, deci nu bunici de exploatat 🥺 pentru a avea escapade romantice. Peste tot împreună. Problema e că ne mai dorim copii dar nu știu când o să-i concepem in stilul ăsta 🤭

  1. Anca , 29 ianuarie 2019 at 4:58 PM

    Asta admir cel mai mult la Adela , simplitatea ei, modul în care își creste copii,nu se da mama perfectă cu copii perfecți si un soț perfect cum fac alte dudui prin showbiz!Bravo ca nu te-ai schimbat,ca nu ai uitat de unde ai plecat!

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:17 PM

    Cum sa uit? Nu ma lasa puradeii :)))

  1. Roxana , 29 ianuarie 2019 at 5:47 PM

    Eu sunt mama de gemene de 1 an si jumatate, muncesc si calatoresc in fiecare saptamana( cate 3 zile) si nu avem bunici langa noi. Aceasta fraza inseamna o multime de trairi ce trebuie gestionate,multe emotii si uneori frustrari, multa logistica, totul organizat si planuit.Este posibil si da, eu ma consider o mama eroina!

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:16 PM

    Chiar esti si te admir!

  1. Diana , 29 ianuarie 2019 at 8:49 PM

    Draga Adela,

    Te urmaresc cu drag si interes de multa vreme si e prima oara cand iti scriu. Ti-am citit postarile indeajuns cat sa-mi dau seama cat de mult ma identific cu trairile tale si sa ajung acum sa parcurg aceste randuri cu siguranta de 90% incununata de confirmarea de 100 % de la final ca e doar o gluma 😂😂 Doamne… parca ai redat un citat din imaginatia mea si a sotului meu ce uneori din motive lesne de inteles o mai ia razna fix in directia asta 😉 Bine ati venit in minunata, solicitanta si imprevizibila lume a parintilor cu doi copii! Va descurcati minunat, stiti si voi asta desi uneori vi se pare ca mai deviati, ceea ce e perfect normal si chiar necesar; face parte din autenticitatea ce va caracterizeaza. Sunteti minunati! Tineti-o tot asa si veti creste oameni MARI si mai ales FERICITI! O mamica de doi…

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:15 PM

    Te pup “mamica de doi”! 🙂 Da… imaginatia e aliatul nostru cel mai puternic atunci cand pur si simplu simti ca nu mai stii cum sa procedezi si te intrebi daca nu cumva ai “comis-o” in educatia montruletilor. Apoi vine seara si eu dorm ca niste ingerasi si tu ii pupi peste tot si simti ca o sa-ti explodeze inima de atata dragoste. In clipa aia te prinzi ca e totul sub control si caleti forta pentru o noua zi, speri tu, mai buna 🙂

  1. Stroe nicoleta , 29 ianuarie 2019 at 9:07 PM

    Sincer,ma gandeam ca ati luat.o razna cand am citit inceputul,😁m.am liniștit spre final😁!!!Imi place maxim de voi,va pup!!😚😚😚

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:12 PM

    🙂 Si noi pe tine!

  1. Claudia , 29 ianuarie 2019 at 9:45 PM

    Mama de 2 copii, de 5 si 8 ani. Pot sa iti spun ca de la 2 ani amandoi isi petrec vacantele, de iarna si vara, la bunici la tara, in Valcea. Bucuria este imensa cand stiu ca se apropie vacanta.

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:12 PM

    Si sunt convinsa ca e fantastic atat pentru ei cat si pentru voi. 🙂 Cu siguranta asa se va intampla si in cazul nostru la un moment dat. Vad numai si numai avantaje. Ne mai gandim pana la vara 🙂

  1. Anca , 29 ianuarie 2019 at 10:10 PM

    Nu vreau bona dar eu chiar am lasat-o pe cea mare (3 ani) la tara la bunici de o saptamana, sa ma.pot ocupa de cea mica (4 luni), racita fiind. E fericita, ii fac bunicii si strabunicii toate poftele. Are miei, pisici, caini, gaste, curcani, purcei…si toate cele necesare sa fie bucuroasa. Mamaie ii face chec si omizi :)), tataie se ocupa cu distractia de afara, la animale, si cea de seara, dansuri, chestii,Maica (strabunica) a invatat sa picteze si Tita (strabunicul) o invata catece frumoase rau, „Banii mei, banii mei, ce-am facut Doamne cu ei, i-am baut la Resita cu chelnerita”. Bine ca exista tehnologie sa vedem ce face copilul ca altfel am crede ca e la fel de nefericit ca noi ( ne e dor de ea, ei ii este mai putin).

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:11 PM

    Ce draguuut. Chiar mi-ai “creionat” un tablou idilic. Alexandru isi adora bunicii si sunt sigura ca el ar fi foarte fericit si linistit sa stea cu ei, mai ales la tara. Nu stiu nou cum ne-am descurca cu noptile 🙂 Una peste alta imi doresc, pentru dezvoltarea lor armonioasa, sa petreaca cat mai mult timp la tara in prezenta bunicilor.

  1. Anca , 30 ianuarie 2019 at 5:41 PM

    Parerea mea este sa-i lasi la bunici cu toata increderea, cel putin pe cel mare deocamdata. Daca pe voi au reusit sa va creasca frumos, cu siguranta se vor descurca si cu nepotii, ba chiar mai mult (pe noi ne-au facut destul de tineri si s-au descurcat, acum sunt mult mai intelepti, clar se descurca si mai bine) Inca un aspect, fetita mea mare este mult mai responsabila si linistita cand sta cu bunicii decat atunci cand este cu noi. (Cu noi face fite la mancare, la somn, crize de plans…). A fost greu prima data cand am lasat-o, pe jos m-as fi dus dupa ea dar am rezistat pt ca o vedeam pe ea in filmari cat este de fericita. Dupa ce a venit bb 2 sunt mai ocupata si trec mai usor zilele fara ea. Cu alte cuvinte si din experienta vorbind, va incurajez din suflet sa va lasati copiii la bunici. Nicio bona din lume nu-l va iubi si ingriji mai bine decat bunicii.

  1. Maria Uiuiu , 29 ianuarie 2019 at 10:26 PM

    Adela Draga, dacă așa începi, așa o duci. Nici nu o sa te poți detașa. Poate 1-2 ore pe saptamana😬. Și eu sunt in club cu tot cu al meu soț, ma rog zilnic sa fie maimuțele sănătoase și noi întregi la minte😂🤪. Nu te vedeam eu neștiind câți ml de muci s-au scos pe zi din nasul crailor tai sau Sa nu le vezi ultima clipire înainte de nani indiferent pe ce plaja te-ai putea plimba in vremea aceea:) keep up with the good work! Nu sunte(ți)m singuri!

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:08 PM

    Sa stii ca atunci cand imi e mai greu, gandul ca nu suntem singurii care trec prin asta, ma ajuta. Daca noi nu ne putem controla, modifica, ajusta comportamentul, cum am putea avea pretentia asta de la niste puiuti. Si gandul asta ma ajuta uneori. Te imbratisez si iti multumesc ca mi-ai scris!

  1. Irina , 29 ianuarie 2019 at 10:32 PM

    Cand am vazut partea cu mesele de lapte praf, m-am buimacit. Stiam ca esti pro alaptare si in plus, foarte documentata cu privire la beneficii si la sabotarea lactatiei ce vine la pachet cu laptele praf.
    Bine ca ati visat frumos ❤

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:07 PM

    Ca atunci cand cumperi un bilet la loto. Esti pentru o zi milionar. 🙂

  1. Nicoleta Stinga , 30 ianuarie 2019 at 12:30 AM

    Ooo da multe zis și organizarea din timp și uite așa se fac mari și pleacă de la mami și tati cum zice Radu mai este pana atunci perioada asta este cea mai frumoasa și trebuie din plin sa va bucurați!😘😘😘

  1. Alexandra , 30 ianuarie 2019 at 1:16 AM

    Ai reusit sa ma trezesti complet , am facut ochii cate cepele cand am vazut lapte praf , bona interna , copii gata imbracati , spalati hmm n
    parca nu imi venea sa cred ca puteti face asta si am avut dreptate . Va apreciez mult ca sunteti atat de implicati in cresterea lor , app am nascut in aceeasi perioada , Luca are 2 ani si 6 luni , Daria are 3 luni ( nascuta prematur ).

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:06 PM

    Ooo, sa iti traiasca, sa fie sanatosi si veseli. Pupici!

  1. Teogirl , 30 ianuarie 2019 at 4:31 AM

    Ma gândeam eu ca ati ales asa la final♡

  1. Aida , 30 ianuarie 2019 at 7:36 AM

    La noi a fost destul de greu cu adaptarea la bona.Orice incerca sa faca nu ii intra in gratii apoi ne solicita si mai mult pe noi,daca dispaream din peisaj eu,tati sau buni,ne cauta peste tot,A durat destul de multisor pana am reusit sa ii apropiem.
    Cu cat copilul e mai micut,se trece mai repede peste etapa atasarii,

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:05 PM

    Acum e totul bine?

  1. Aida , 1 februarie 2019 at 2:08 AM

    Acum dupa patru ani e bine Adela!la noi buni,nu era aproape,iar fara un ajutor chiar nu ne puteam descurca,pentru ca nu am putut renunta la meseria mea ca sa fiu in permanenta acasa.In momentul cand mi-am reinceput serviciul,sau apropiat si incet incet,a inceput sa o priveasca ca pe un membru al familiei.

  1. Elwna , 30 ianuarie 2019 at 9:36 AM

    Adela te salut, eşti fana mea înca de cînd era internet doar la localurile de noapte. Stăteam nopțile (că erau mai ieftine) si îți ascultam piesele pe youtube. Acum asa am avut norocul sa nasc si primul si al doilea copil cam concomitent cu tine. Am si eu două fete. Si pe lîngă poverile care le-ai mai numărat mai am artrită reactiva care sa activat acum 2 luni. De 2 luni fac totul cu dureri insuportabile, dar continui sa alaptez si sa gasesc tot felu de remedii naturiste ca sa ma ajute sa nu intrerup alaptarea. Cu riscul ca pot sa rămîn calica pe viață. Bucurațivă ca subteți sănătosi şi puteți face toate aceste lucruri! Sănătate ție şi familiei!

  1. Daniela , 30 ianuarie 2019 at 1:46 PM

    Eu nu am pe nimeni sa ma ajute fac totul singura soțul e la servici in fiecare zi de dimi pana seara mai putin duminica..eu dorm cu ea ,eu o spal,eu o scot la plimbare eu curat eu mancare eu la doctor eu fac comisioanele familiei eu cateodata nu mai pot dar ma inchid in baie trag un plânset de toata frumusețea si o iau de la capat ..e greu e foarte greu fara ajutor …sotul cand e acasa ne ajutam reciproc e un sot si un tata de nota 10 …mi am dorit mult o fetita si Domnul mi a dat o dupa multi ani si eu am sa fac totul pt ea dar cateodata avem nevoie de ajutor deci eu zic ca nu e nimic rau daca iti permiti un ajutor pt copii…daca mama e liniștita va avea o familie linistita

  1. admin (author) , 30 ianuarie 2019 at 4:05 PM

    Absolut de acord cu tine. Nu iti ridica imeni statuie pentru epuizare. Copiii au nevoie de parinti luminosi, veseli si echilibrati

  1. RNG , 30 ianuarie 2019 at 6:08 PM

    Succes cu planul ;)! Eu am doar un copil si imi aduc aminte ca pe la 1 an, cand ma intorsesem deja la birou, mi s-a „oferit” bona interna…de catre sot. Nu am avut decat externa pana la urma si, ce sa vezi…copilul a fost prima oara singur in alta casa, la bunici/ matusa pentru 2 saptamani, la 6 ani (apoi in fiecare an cate o luna) pentru ca…asa a cerut EL, copilul (inclusiv sa mearga si sa sa se intoarca insotit de o ruda cu trenul pana acolo)!! De atunci „ne negociaza” in fiecara vara sa stea cat mai mult, e pentru el locul magic „fara reguli, doar cu distractie si libertate!”. Nicio lacrima sau gand de intors atunci cand e acolo, plecat cu un calendar facut impreuna, cu toate zilele vacantei de vara si planul pentru ele…

  1. Alexandra , 30 ianuarie 2019 at 6:29 PM

    Hai ca ma speriasem :)) Ma pregateam sa ma revolt si nu-mi venea sa cred ce citesc 🙂 Noroc cu finalul 🙂 E ok, m-am linistit, voi citi in continuare :)) Avem unul singur (pana acum), nu avem pe nimeni (NIMENI), nici un bunic, zero..am stat 2 ani in maternitate si dupa la cresa ptr ca am inceput jobul. Am plans, a fost crunt, eram singuri cu ea si nu stiam de ce plange, ce sa-i facem, nu aveam pe cine intreba, in primele luni ne stia tot sanador-ul ca eram super speriati 🙂 Este si mai greu acum cu job-ul, de 2 ani jumate nu am facut nimic ptr mine dar am sperante 🙂 Doar ca nu mai concep nimic fara ea deocamdata 🙂 Mai astept putin si o iau la film cu noi, si la spa si la masaj si oriunde voi dori sa recuperez ce n-am facut ptr mine 🙂

  1. Adriana , 30 ianuarie 2019 at 8:07 PM

    Cat de frumos!!! Sunt si eu mamica de 2 copilasi,baietel de 5 ani si fetita de o saptamana! Ajutoare nu avem,bunicii sunt in Ro,bebelina vrea non stop la san,cel mare e putin gelos,somnul e un vis😂 cel mare are un program stabilit deja,insa pana isi face si bebe unul incerc sa nu o iau razna,mai ales ca nu am apucat sa ies prea mult din casa din cauza virozelor!
    Te pup si te urmaresc cu drag!

  1. lavinia , 30 ianuarie 2019 at 8:12 PM

    total de acord cu totul! e bine si sa stea cu bunicii o luna din 12 cate are anul,si noi am stat chiar mai mult si desi imi era dor de parinti,mi a fost f bine la bunici si i am iubit enorm. baietelul meu poarta numele unuia dintre bunici:) este foarte bine si pemtru ei sa aibe relatii si cu altii,bunici,matusi,prieteni de la gradi/scoala. te imbratisez!

  1. Ema , 30 ianuarie 2019 at 8:56 PM

    Chiar incepusem sa te invidiez cand incepusesi programul cap-coada organizat, pe care eu nu mi l-am permis la cei trei copii da’ „iete domne'”ca te-ai prins cat de mult conteaza sa fi alaturi de iepurasi! 💖❤❤
    Pupici si multa rabdare ✌

  1. Iuliana , 30 ianuarie 2019 at 9:02 PM

    Va felicit!!! Sunteti minunati! Va inteleg perfect. Si noi avem 2 baieti mici cu diferenta de 2 ani intre ei 😁

  1. Mirela , 30 ianuarie 2019 at 9:16 PM

    Adela,
    Vreau sa sti ca m-ai facut sa plang. Astazi am avut o zi groaznica,eu sunt singura,taticul este plecat ..iar bebele toata ziua a fost tare marait si ma tot gandeam la varianta bona interna..dupa cele citite mi-ai reamintit ca nu vreau sa pierd momente frumoase din viata celui mic,chiar daca este tare greu cateodata. De mare ajutor sa auzi lucruri pe care probabil le stim deja!
    Multumesc frumos si sanatate multa!

  1. Claudia , 31 ianuarie 2019 at 6:32 AM

    Bună Adela.Iti scrie o mămică din Dragasani Vâlcea. Si la mine este aceeași situație ca și la voi. Am momente cand efectiv nu mai pot cu cele 2 fete,eu sunt singura care face totul plus o casă de intrètinùț.Da,adevărat,la un moment dat obosesti și îți vine să o iei razna,dar apoi ma gandesc ca cu astfel de momente nu ma voi mai întâlni. E greu, stiu,dar e și frumos.Te îmbrățișez cu drag.Ai o familie reușită

  1. Sorina , 31 ianuarie 2019 at 12:47 PM

    Am lacrimi in ochi. Nici nu va inchipuiti cat imi sunteti de dragi!
    Ma bucur nespus ca nu te ascunzi in fata publicului, ca nu apari cu talaz pe fata si scoasa din tipla, imi place naturaletea ta, transparenta, faptul ca arati bucuriile si provocarile unei mamici cu 2 minuni. Iar voi doi, ca si cuplu, sunteti atat de frumosi, din tot ce citesc!!

  1. Olimpia , 31 ianuarie 2019 at 6:42 PM

    Hei! Tu ai 2 baieti eu 2 fete si am nascut aman2 in acelasi timp pe aman2 copii diferenta de cateva zile… Deci da stiu ce inseamna mai ales k 5 zile pe sap sunt singurica cu ele si este ffff greu dar merita efortul

  1. Angela , 1 februarie 2019 at 1:51 AM

    Adela, sunteti minunați. Toti copii din lume sunt minunați, dar parca ai nostri ai fiecăreia dintre noi sunt cei mai minunați! Iti spune asta o mămica fericită de 3 pitici fantastici: o fetița de 5a4l si gemeni ( fetița si baiat) de 1a4l. Viata ar fi pustie fara gălăgia lor, dragalasenia lor, energia lor, inocență lor, nazdravaniile lor. Uneori e greu, dar uit repede cand vine câte un pitic sa te ia în brațe, altul se zbenguie în jurul meu, iar al treilea insist sa-mi explice ca tocmai i-a căzut încă un dințisor si ca abia așteaptă dimineata când va găsi sub perna un bănuț de ciocolată în locul lui. Deci e minunat! Felicitari parinti frumosi pentru comorile voastre!

  1. Cristina , 1 februarie 2019 at 9:46 AM

    Viata de parinte e facuta din zile prea lungi si ani prea scurti.

  1. […] Nu vreau sa fim parinti eroi – adelapopescu.eu 6736 Facebook interactions […]

  1. Adriana Barar , 17 februarie 2019 at 12:40 AM

    Astea sunt vorbe spuse la oboseala:)))

  1. Ella , 26 martie 2019 at 7:05 AM

    Adela..cum faceți cu somnul pentru cel mic? Ați avut ceva dificultăți la primul ..faceți ceva altfel acum? As vrea sa știu ca aștept bb și nu știu Cum sa procedez sa evit problemele de somn pana la 2 ani. Co sleeping ..pătut ..? Ce recomanzi sau Cum faci tu acum? Mulțumesc!

  1. admin (author) , 3 aprilie 2019 at 10:38 PM

    Andrei doarme intr-un patut langa mine. Incerc, pe cat posibil, sa nu il las sa adorma la san, astfel incat sa nu asocieze somnul cu sanul. Cand era mai mic reuseam sa il culc pur si simplu lasandu-l in patut. Statea putin, mai dadea din manute si piciorute si adormea linistit. Acum ii place cel mai tare sa adoarma in carucior. Dar sa stii ca functioneaza de minune regula celor 90 min.

  1. Marius , 19 mai 2019 at 11:37 AM

    Este o perioada grea dar sunt convina ca in timp se ajunge la un echilibru.

Leave a Comment